Scandalul dezinfectanților Hexi Pharma din România este doar o parte a icebergului. Infecțiile nosocomiale au multe alte cauze, inclusiv prescrierea inutilă de antibiotice.
Prescrierea inutilă a antibioticelor este una din cele mai mari probleme cu care se confruntă sistemele de sănătate din lume.
Create ca să salveze vieți, antibioticele au ajuns azi să ucidă. Prescrise inutil de către medici fie la presiunea pacienților, fie din comoditate, fie pentru că motivațiile financiare oferite de industria farmaceutică erau prea tentante, antibioticele și-au pierdut, azi, din eficiență. Bacteriile s-au obșnuit cu ele.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră rezistența la antibiotice drept o amenințare majoră la adresa sănătății publice.
În Canada se estimează că jumătate din rețetele care prescriu antibiotice nu sunt necesare. Un procent similar este raportat și în Statele Unite. Iar problema nu e doar cu antibioticele pe care le luăm acasă, din șase în șase ore. Un studiu internațional făcut pe 1.200 de pacienți din terapie intensivă, tratați cu antibiotice, a arătat că în 30% din cazuri, acestea erau inutile.
Și în Europa sunt statistici. Țări ca Turcia și Grecia sunt campioane la consumul de antibiotice pe cap de locuitor.
Se estimează că, în 2050, decesele provocate de infecțiile rezistente la antibiotice le vor depăși pe cele provocate de cancer.
În România, acest tip de infecții este sub-raportat: 0,03% față de o medie europeană de 5%.
