În viața unui artist talentul e un lucru important, dar nu e totul. Mai importantă e dăruirea, ca într-o copilărie pierdută de mult, în care miezul de pâine e împărțit dincolo de foame.

În viața unui artist dăruirea e un lucru important, dar nu e totul. Mai importantă e sinceritatea cu care o faci.

În viața unui artist sinceritatea e un lucru important, dar nu e totul. Mai important e sufletul pe care ți-l spargi țăndări la fiecare reprezentație pentru a dărui o bucățică fiecărui om, după ce o șlefuiești, cu propria ta carne, pentru a-i elimina marginile care pot tăia sau zgâria.

Artistul avea talent și avea dăruire. Avea sinceritate și suflet. Prea mult suflet. Din care a crezut că poate împărți bucăți strălucitoare tuturor, la nesfârșit. Dar nimic nu este nesfârșit în lumea asta și, la un moment dat, artistul se sfârșește odată cu sufletul său.

Și ne simțim vinovați. Pentru că noi suntem cei care, zi după zi, am alergat după el și i-am cerșit sufletul. Și el ni l-a dat până n-a mai avut. Noi suntem cei care l-am omorât. Și artistul s-a lăsat jertfit, cu zâmbetul pe buze, sub cerul colorat în tristețe.

Odihnește-te în pace, Ioan Gyuri Pascu.

P.S:  Nu ar strica să ne luăm puțin timp și să ne uităm în jurul nostru. Sunt mai mulți artiști decât realizăm. Și nu toți urcă pe scenă.