Despre război, cu dragoste

Felicia Mihali își va lansa romanul La bien-aimée de Kandahar joi, 27 octombrie, cu începere de la ora 18, la librăria Bertrand (430, rue Saint-Pierre, Vieux-Montréal).  The Darling of Kandahar, primul roman scris direct în limba engleză de scriitoarea Felicia Mihali și publicat de editura Linda Leith Publishing, avea să fie nominalizat de Canada Reads în topul celor mai bune zece romane apărute în Québec în 2012.

Varianta în franceză, La bien-aimée de Kandahar, a ieșit de sub tipar în această toamnă, la aceeași editură (devenită bilingvă între timp). Spunem variantă, fiindcă nicio idee nu poate fi exprimată la fel în două limbi diferite, după cum afirma scriitoarea într-un interviu publicat anterior (levurelitteraire.com).
Lansarea romanului La bien-aimée de Kandahar va avea loc în 27 octombrie, cu începere de la ora 18, la librăria Bertrand (430, rue Saint-Pierre, Vieux-Montréal).

Romanul The Darling of Kandahar ocupă un loc aparte în creația Feliciei Mihali. Pe de o parte, el marchează o nouă experiență lingvistică, plină de curaj, a autoarei care până atunci publicase în română și franceză. Pe de alta, este momentul în care aceasta decide să exploreze teritorii noi, pornind de la o poveste adevărată, despre un soldat atras de imaginea unei cover-girl: “La vremea aceea, ceea ce mă preocupa era o proză de tip autoficțiune. Sursa mea de inspirație era trecutul, comunismul și mai ales perioada de după comunism. Multă vreme nu am fost capabilă să mă detașez de aceste subiecte. Dar în 2007, când am citit povestea asta în Maclean’s, ceva s-a întâmplat. Era nu numai un moment de cotitură lingvistică, ci și o schimbare radicală de temă. Era o bună ocazie să vorbesc despre Canada cu detașare, umor, puțin sarcasm, dar și cu oarecare afecțiune”. Ceea ce evitase până atunci, considerând că nu cunoștea destul de bine realitatea canadiană.

coperta-felicia-mihaliÎn cartea Feliciei Mihali, războiul e o realitate paralelă pentru o lume marcată de diverse alte conflicte. Între acestea, un loc aparte îl are problema multiculturalismului societății contemporane, pe care scriitoarea nu se sfiește să-l prezinte drept eșec cosmetizat în reușită de către clasa politică. În realitate, diferențele culturale sunt ireconciliabile, așa cum constată studenta Irina – o tânără imigrantă ce-și caută loc în sânul societății quebecheze partajate între vestitele ei “singurătăți”. Așa cum constată și soldatul Yannis, din contactul cu localnicii afgani, fixați în religia, cutumele și istoria lor sângeroasă.

Prin intermediul lui Yannis, scriitoarea abordează războiul din interior. Este o formă de protest împotriva faptului că toate conflictele internaționale ajung la noi sub o “formă aseptizată, reduse la veștile de la telejurnalul de seară”. Pentru aceasta, Felicia Mihali s-a documentat temeinic asupra războiului din Afganistan. De altfel, textul ei se prezintă ca o experiență la granița romanescului cu jurnalismul, cititorii patrunzând în teritoriul minat din Afganistan printr-un exercițiu epistolar apropiat de tehnica interviului. Care se încheie la fel de brusc cum începe: final trist, dar previzibil.

Trăind într-un cotidian violent, înconjurat de străini, măcinat de lipsa de sens a misiunii sale, soldatul Yannis visează la dragoste. “De fapt, ceea ce unește cele două personaje este războiul. Din păcare, războiul este cel care îi și desparte. Relația lor durează câteva săptămâni și se rezumă la câteva scrisori. Este asta o poveste de dragoste? Nu știu! Poate că frumusețea unei relații rezidă în așteptare, în infinitele posibilități nerealizate. S-ar fi cunoscut ei după întoarcerea soldatului acasă? Cine știe? Pentru mine războiul este ceea ce împiedică, ceea ce retează brusc price posibilitate, orice șansă, și mai ales aceea de fi, de a exista fizic în această lume”.

Pornind de la personaje reale, una dintre dificultăți a fost să le construiască o identitate care “să o mascheze pe cea reală”, cu atât mai mult cu cât și în realitate soldatul a fost ucis în misiune. Apartenența lor la comunități imigrante a fost însă păstrată în roman, din dorința autoarei de a limpezi apele tulburi ale acestui – alt – subiect tabu. Și pentru că adeseori dimensiunea contemporană este dublată, în romanele Feliciei Mihali, de o dimensiune istorică, povestea acesta a imigrației și a războiului ne poartă cu sute de ani în urmă, în perioada în care francezii înălțau fortul Ville-Marie, iar Jeanne Mance și Paul de Maisonneuve își dedicau viața unui vis comun. Sublimată prin comunicare, dragostea îi ajută pe eroii de atunci și pe cei de acum să-și împlinească destinul.

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

Ultimele articole

Articole similare