Cazul Gatineau, un atentat lingvistic

Un interesant proces se desfășoară la Gatineau. Primăria orașului a postat un anunț pentru ocuparea unui post mărunt de funcționar în domeniul achizițiilor pentru instituție. Pe lângă cerințele ce țin de competență profesională, candidatului i se cere să fie bilingv.

Gatineau, cum bine știți, este contopit practic cu Ottawa. Mașinile cu numere de Quebec și Ontario sunt la fel de prezente pe străzi și la Gatineau și la Ottawa. E greu de făcut o demarcație clară între orașe. Gatineau nu este Saguenay, oraș singuratic în nordul Quebecului unde toată lumea vorbește franceză.

Ei bine, faptul că angajatorul și-a permis să treacă în fișa postului și limba engleză a creat o furtună. Sindicatul funcționarilor publici a dat în judecată administrația primăriei pentru nerespectarea celebrei Carte a limbii franceze care stipulează că limba oficială în sectorul public din Quebec este franceza.

Cazul a trecut prin mai multe curți până a ajuns pe mâinile unui judecător sută la sută quebecois care, surprinzător, n-a ținut cont de carta limbii franceze și a dat câștig de cauză primăriei explicând că anunțul era corect pentru că respectivul funcționar avea nevoie de engleză pentru a înțelege toate actele care-i treceau prin mână.

Nu s-a terminat încă pentru că sindicatul merge mai departe la Curtea Supremă.

Pe lângă sindicate, mai multe organizații care stau de veghe în porumb și apăra limbă franceză au văzut un precedent judiciar care ar servi și-n alte cauze asemănătoare. Alte voci, mai patrioate și indignate, văd deja un complot care urmărește abolirea Cartei limbii franceze și anglicalizarea provinciei.

Pe unele bloguri primăria din Gatineau este o organizație ocultă (dacă ar fi fost în România ar fi fost acuzată că este plătită de Soros) care deja a trecut la ontarizarea orașului de pe frontieră celor două provincii.

În privința sindicatului nu-mi fac niciun fel de griji. Nu cred că de limbă le ardea, ci de simplul fapt că a fi bilingv reduce șansa unei anumite categorii la un job și deschide porțile altora. Ca să mă exprim cu precauții.

Cum bine știți, în teorie, toată lumea este binevenită, facem orașe sanctuare, suntem cei mai deschiși imigrației dar avem sindicate de fier plus ordine profesionale ca niciunde în Canada. Plus autorități de reglementare în toate domeniile. Toate apără marele interes public și consumatorii. Pe altarul acestui interes național sunt și victime colaterale, de multe ori cei care vorbesc mai mult de o limbă. Acum să nu ne îmbătăm cu apă rece.

Unii dintre cei veniți în Quebec afirmă din capul locului că este imposibil să intri în sistem deși n-au încercat niciodată. E o bună scuză, dar subțire. Este limpede că vorbesc aici de sectorul public din Quebec și nu de firmele private care au o cu totul altă optică.

Pentru că tot am picat pe cazul Gatineau am citit și alte năzbâtii. Cum ar fi îngrijorarea unora că inclusiv copii francofoni din tată în fiu încearcă să între la universități anglofone. De fapt, jumătate din cei care fac o facultate în Quebec, o preferă în engleză deși în ciclul primar numai 8% dintre copii învață în școli anglofone.

O organizație numită Movement Quebec Français cu interesul național foarte dezvoltat vede pericolul și cere guvernului alocarea mai multor fonduri instituțiilor de învățământ superior în franceză. Ei spun că dacă tinerii învață în engleză ei își vor lua joburi cu vorbire în această limbă și astfel franceza va fi periclitată la locul de muncă.

Colac peste pupăză, un alt atac asupra limbii. Primăria Montrealului a cerut o derogare de la nu mai puțin celebra lege 101, astfel încât unii copii de refugiați să învețe în engleză din simplul motiv că școlile anglofone au destule locuri în bănci. Asta cred că n-o să se întâmple prea curând.

Înțelegem bine că limba franceză trebuie protejată, am prieteni care au argumente când vorbesc de istoria și suveranitatea Quebecului și îi înțeleg. Acești amici pot pleda cauza francezei într-o perfectă limbă engleză.

Dar birocrația nu-i bună în nicio limbă. Avem cazul celor 300 de șoferi blocați pe viscol pe autostradă 13. Probabil că nu limba a fost de vina, ci birocrația sufocantă. Prea multe posturi călduțe, bine plătite, prea mulți incompetenți.

Alin Alexandru
Alin Alexandru
Alin Alexandru are peste 23 de ani de presă scrisă şi televiziune la Expres, Cu­ren­­tul, Biz, B1TV, Naţional TV, timp în care a rea­li­zat reportaje în peste 30 de ţări. Este pasionat înfocat de tenis şi expert în asigurări şi investiţii.

Ultimele articole

Articole similare