dana cotnareanu
Dana Cotnareanu

În România locuiesc (conform datelor de la Recensământul din 2011) 621.573 de romi, adică 3% din totalul populației. După cel maghiar, romii sunt al doilea grup etnic minoritar din România ca mărime, dar se crede că numărul lor este mai mare și că mulți au refuzat să-și declare apartenența.

Romii reprezintă unul dintre subiectele asupra caruia orice român are o opinie bine conturată, pe care ți-o prezintă imediat ce are ocazia. De aceea am făcut ochii mari când am auzit că o româncă din Montreal va pleca pentru ceva timp în țară pentru a studia problemele minorităților, inclusiv pe cea a romilor.

Dana Cotnăreanu este studentă la Université de Montréal, unde face un master în Științe Politice. În lucrarea ei de cercetare, studenta analizează modul în care minoritățile din România sunt reprezentate în politicile memoriale. Aceasta înseamnă, practic, ce află o minoritate despre ea prin diverse mijloace (manuale de istorie, monumente, politici publice). Dar, prin aceste mijloace, nu doar minoritatea află ceva despre ea, ci și majoritatea află lucruri noi despre minoritate. Studiul va compara minoritatea romă cu cea maghiară și cu cea evreiască.

O primă constatare: „în timp ce minoritățile maghiare și evreiești capătă teren în manualele de istorie și pe piața publică, reprezentarea romilor rămâne minimalistă și stigmatizantă”, spune Dana care a avut ocazia să vadă manualele de istorie publicate după Revoluția din 1989 și până azi.

Dintr-un anumit punct de vedere, romii abia acum iau startul în recuperarea imaginii lor. Comunitatea lor tocmai ce a reușit să aibă prima generație de intelectuali romi, care le deschide acestora drumul către meserii cu o oarecare vizibilitate, ceea ce le permite atât să se organizeze cât și să pună pe agenda publică problemele lor.

O majoritate negativă

Evident, majoritatea se raportează de pe poziții negative față de toate minoritățile studiate. Din păcate, doar aproximativ 5.000 de evrei au mai rămas în România, majoritatea bătrâni. Românii le reproșează acestora că sunt cei care controlează totul. Evident cu intenții malefice. Maghiarii sunt urmăriți și acum de frica românilor care cred că singurul lor scop e furtul Transilvaniei. Romii sunt acuzați de toate relelele posibile. În general, ei sunt văzuți și tratați ca o minoritate omogenă, chiar dacă sunt formați din diferite grupuri identitare.

Romii, pe locul patru

Conform Consililului Național pentru Combaterea Discriminării din România, condus de un maghiar, nici maghiarii, nici romii nu sunt persoanele cele mai discriminate în România. Primele sunt persoanele infectate cu HIV, urmate de membri comunitații LGBT, cei cu dezabilități mentale, și apoi romii. După barometrul de opinie, ordinea ar fi: homosexualii, femeile, romii și săracii.

Lipsa de educație civică

Principala cauză pentru care romii sunt discriminați este lipsa de educație civică.

CITEȘTE ȘI:  Viorel Ilișoi, Cele mai frumoase reportaje

Majoritatea confundă o identitate etnică cu statutul socio-economic. Oamenii nu realizează o relație cauză-efect între sărăcie și comportament, spune Dana.

Potrivit unui raport al Comisiei privind imigrația și refugiații din Canada (2010), 70% dintre romi în România trăiesc sub pragul de sărăcie și 40% dintre adulți romi sunt analfabeți. Faptul că unii romi fură și faptul că mulți copii romi abandonează școala se explică prin mediul socio-economic în care traiesc.

„Romii au fost sclavi, sau robi cum se zice mai des, până relativ recent în istoria României. De la fundul piramidei socio-economice, cum și în cât timp se poate ridica o minoritate?”, se întreabă Dana. Sau care a fost efectul schimbărilor economice extrem de rapide de după Revoluție? Aceasta nu înseamnă însă că românii nu au fost afectați de aceste schimbări, dar lipsa de educație a romilor și discriminarea i-au făcut pe aceaștia să fie printre primii care și-au pierdut locurile de muncă.

Cât a stat în România, Dana a fost voluntară, într-un sfârșit de săptămână, la Școala 136 din Ferentari, un proiect început și coordonat de Valeriu Nicolae, fost secretar de stat în guvernul Cioloș. La fiecare sfârșit de săptămână, 50 de copii de romi merg acolo și își fac temele cu ajutorul voluntarilor. Ei primesc în schimb și o masă bună, ba chiar mai duc mâncare și acasă. „Experiența alături de copii a fost fenomenală”, spune Dana. „Aceștia sunt extrem de deschiși, se atașază de tine și nu cer nimic în schimb. Și da, sunt dornici să învețe”.

Cotroceni vs Ferentari

Apropos de stereotipuri, Dana ne povestește: „am decis să merg în Ferentari cu mijloacele de transport în comun, deși cunoștințele mele mi-au spus să nu cumva să merg singură acolo, că nici taxiurile nu se aventurează în cartier. Din punct de vedere estetic cartierul arată groaznic, dar experiența a fost una foarte, foarte bună. M-am rătăcit, iar romii întâlniți pe stradă mi-au explicat pe unde să o iau. Mi s-a acordat prioritate la trecerea de pietoni de către o mașină plină de un grup gălăgioși de tineri, fără nici cel mai mic comentariu. Când m-am rătăcit în cartierul Cotroceni, abia am reușit să conving pe cineva să-mi dea un sfat. Nu mai vorbesc de mașinile care ignorau pietonii cu desăvârșire”.

Soluții

Singura soluție este educația. Atât a romilor, cât și a românilor care continuă să-i perceapă greșit. Ciudat a fost pentru Dana Cotnăreanu faptul că ajutoarele europene care ar trebui, în teorie, să contribuie la schimbarea situației, sunt percepute rău de către români. Românii sunt supărați că vine Uniunea Europeană și le spune lor ce să facă și cum să cheltuiască bani pentru integrarea romilor, mai ales când văd problemele de integrare pe care romii le au în țările din vest.

CITEȘTE ȘI:  Europa liberă revine în România

Minoritatea romă are, la rândul ei, probleme în a accesa fonduri europene. Întâi, proiectele concurează cu proiectele din alte țări europene. Apoi, romii nu sunt suficient de bine organizați la nivel politic și principala explicație pentru aceasta este că romii, ca grup identitar, nu este omogen. Sunt mai multe grupuri care nu vor neapărat să coopereze unul cu altul.

Romii, câteva repere

Prima atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale, datează din anul 1385, când domnitorul Țării Românești, Dan I, dăruiește Mănăstirii Tismana posesiunile care aparținuseră mai înainte Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care și 40 de sălașe de „ațigani”.

Curând după sosirea lor în România, romii au devenit sclavi ai boierilor care deja locuiau acolo.

Mulți au fost meșteșugari de lemn, vânzători de cai și lăutari. Romii au fost cunoscuți mai ales pentru talentul lor muzical.

Prima declarație a libertății sclavilor a fost data în anul 1848, dar doar în anul 1864, Alexandru Ioan Cuza, care a domnit peste ambele principate la acea vreme, i-a eliberat pe toți romii definitiv. După ce romii au fost eliberați, unii dintre ei au părăsit România.

La 31 mai 1942, mareșalul Ion Antonescu, șeful statului atunci, a ordonat deportarea în Transnistria a următoarelor categori de romi: 1.Țigani nomazi – (căldărari, lingurari etc); 2.Țigani stabili – acei care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă din care să trăiască în mod cinstit prin muncă și deci constituie o povară și un pericol pentru ordinea publică. Au fost deportați 24.686 romi.


Dacă ați ajuns până aici ...

… avem o mică favoare să vă cerem. Audiența Pagini Românești a crescut foarte mult și suntem mândri de acest lucru. Producem zilnic știri, analize și comentarii iar faptul că veniți și reveniți să ne citiți ne arată că suntem pe drumul cel bun. Suntem un ziar al diasporei, a cărui misiune este să informeze românii despre subiectele importante ale zilei, din România și din țara de adopție, în limba română. O facem cu pasiune și cu profesionalism. Dacă fiecare persoană care ne citește ar contribui cu doar 1$ pe lună, am putea să vă oferim mai multe informații și să acoperim mai multe evenimente. Sprijiniți Pagini Românești să continue să spună povești din comunitatea românească și să vă informeze în limba română, la mii de km de țară. Mulțumim!

Sprijiniți Pagini Românești 
Publicitate