PQ, încremenirea în trecut

Cea mai mare problemă a unui politician este când pierde contactul cu realitatea. Și liderii Parti Quebecois sunt, istoric vorbind, cei mai succeptibili să fie defazați de realitate. Ultimul pe listă: Jean-François Lisée.

Liderii acestui partid nu pierd contactul cu realitatea pentru că ar fi mai puțini inteligenți decât ceilalți. Ci pentru că sunt izolați de ea de o masă de militanți galăgioși, talibanii partidului,  un fel de Tea Party cu savoare de sirop de arțar. Militanți care vor independența cu orice preț și care cred că nu o obțin din cauza imigrației.

Știm, imigranții reprezintă doar 12,6% din populația Quebecului (recensământul din 2011). Rămân  87% de convins. PQ a convis doar 25% la ultimele alegeri. Dar poate discuta cineva rațional cu talibanii? E pierdere de vreme.

Jean-François Lisée și-a început mandatul în fruntea PQ cu un discurs temperat. L-a abandonat rapid când s-a apropiat momentul votului de încredere pe care trebuia să-l obțină de la propriu partid. Așa a apărut din nou în discursul public ideea unei noi legi 101, care să-i oblige pe cei care frecventează CEGEP-urile să nu le mai aleagă pe cele anglofone.

PQ  flutură în fața alegătorilor o minciună: o stare a limbii franceze proastă. E o minciună pentru că atunci când vorbesc de asta, ei folosesc ca indicator limba vorbită acasă.  Ori acesta este un fals indicator. Dacă eu vorbesc română acasă, seara, în familie, nu înseamnă că nu știu franceza.

Copilul meu petrece mai mult timp în franceză decât în română și, de multe ori, formulările sale în română sunt un calc după franceză. Pentru PQ el nu este francofon și este o amenințare la adresa limbii franceze.

Dacă Quebecul va oferi cursuri de francizare cuiva care vine din Rusia, el va vorbi rusește acasă, nu va trece pe franceză. Francizarea nu va schimba cu nimic acest indicator. Cum nu va schimba nici rata imensă a șomajului  în rândul maghrebienilor care sunt, totuși, buni vorbitori de franceză.

PQ nu doar că minte cu nerușinare opinia publică. PQ jignește fiecare imigrant în parte. Majoritatea dintre noi am făcut eforturi și am învățat limba franceză la un nivel acceptabil. 91% dintre quebechezi, imigranți incluși, pot avea o conversație în franceză , conform StatCan.

Pentru ce ne luptăm? Ce vrea PQ de la noi? Să ne abandonăm rădăcinile și să vorbim în franceză? Asta e societatea deschisă pe care acest partid ne-o oferă?  Altă variantă posibilă:  PQ nu vrea votul nostru. E un partid căruia nu-i pasă de imigranți. Și aici avem o veste proastă: în curând, balanța puterii va fi la noi.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articolul precedent
Articolul următor

Articole similare