Statele Unite au anunţat joi că se retrag din UNESCO, agenţia pentru cultură, ştiinţă şi educaţie din cadrul ONU, considerând nepotrivit modul în care este condusă instituţia, pe care Washingtonul a acuzat-o că a devenit “antiisraeliană”. “Este o pierdere pentru familia ONU. Este o pierdere pentru multilateralism”, a reacţionat Irina Bokova, directorul general al UNESCO, citată de Reuters.
“Această decizie nu a fost tratată cu lejeritate şi reflectă îngrijorările Statelor Unite referitoare la acumularea arieratelor faţă de UNESCO, necesitatea unei reforme în profunzime a organizaţiei şi parti-pris-urile sale antiisraeliene persistente”, a declarat Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american.
Retragerea SUA, care asigură o cincime din finanţarea UNESCO, reprezintă o lovitură puternică pentru această organizaţie internaţională al cărei sediu se află la Paris şi care şi-a început activitatea în 1946, comentează Reuters. UNESCO a devenit cunoscută pe plan mondial în special pentru alcătuirea listei de situri incluse în patrimoniul mondial, precum oraşul antic Palmira din Siria şi Parcul Naţional al Marelui Canion din Statele Unite, transmite Agerpres.
Potrivit regulamentelor UNESCO, retragerea americană va intra în vigoare pe 31 decembrie 2018. Până în acel moment, Statele Unite, care alocă 80 de milioane de dolari în fiecare an acestei organizaţii, vor rămâne membru cu drepturi depline.
Organizaţia, care are aproximativ 2.000 de angajaţi în lume, cei mai mulţi lucrând însă la Paris, face de multă vreme obiectul unor critici în legătură cu felul în care îşi foloseşte resursele şi pentru rezoluţiile sale, ce au fost percepute de Israel şi de alte state drept părtinitoare.
După retragerea din UNESCO, Statele Unite doresc să rămână în cadrul acestei organizaţii doar cu statutul de “observator”.
În 2011, acceptarea Palestinei în cadrul UNESCO a accentuat criza şi a dus la suspendarea contribuţiilor financiare ale Israelului şi Statelor Unite – care furnizau peste 20% din bugetul agenţiei.
În iulie 2017, ambele state au anunţat că îşi vor revizui legăturile cu UNESCO, considerând “un afront adus Istoriei” decizia organizaţiei de a declara centrul vechi din Hebron, oraş din Cisiordania ocupată, drept “zonă protejată” a patrimoniului mondial. Israelul a declarat că acea decizie este “delirantă”.
Retragerea americană din UNESCO nu reprezintă însă un fapt insolit. A existat un precedent în 1984, în timpul mandatului lui Ronald Reagan, motivat pe atunci de presupusa “inutilitate” a UNESCO şi de “depăşirile de cheltuieli bugetare” ale UNESCO. Abia în 2002 Statele Unite au revenit în UNESCO.
