Doar doi din 10 români ar accepta să aibă în familie sau printre prieteni persoane de altă etnie, arată un sondaj de opinie realizat la comanda Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Potrivit sondajului, relaţia românilor cu persoane de diverse etnii a fost măsurată folosind scala Bogardus, unde 1 este cea mai apropiată relaţie acceptată cu o minoritate (membru de familie), iar 7 cea mai depărtată (nu ar trebui să vină în România). Potrivit rezultatelor, se poate observa că cea mai mare toleranţă se regăseşte în raport cu evreii (3,8) şi maghiarii (4,1) şi una semnificativ mai scăzută în raport cu romii (4,8) sau arabii (5,0), transmite Agerpres.

Aceste diferenţe, menţionează realizatorii sondajului, se modifică în funcţie de mediul de rezidenţă al repondenţilor. „Astfel, arabii sunt mai puţin toleraţi în mediul rural (5,1), romii mai puţin toleraţi în mediul urban, iar evreii şi maghiarii au obţinut scoruri egale între toleranţa în urban şi rural”, precizează comunicatul.

Nivelul distanţei sociale (gradul de acceptare al celuilalt) arată o scădere a toleranţei faţă de arabi (51% faţă de 46% în sondajul din 2015) şi maghiari (29% faţă de 26% în 2015). În cazul romilor se observă o creştere a toleranţei: 39% dintre respondenţi consideră că aceştia nu ar trebui să vină în România sau doar să viziteze România, faţă de 41% în 2015. În cazul evreilor procentul rămâne acelaşi ca în 2015, 22%.

CITEȘTE ȘI:  Sudul României poate avea temperaturi de până la 50 de grade în următorii 30 de ani

Romii sunt în continuare, potrivit rezultatelor sondajului, „o problemă sau o ameninţare” pentru ţara noastră, în opinia a 54% dintre intervievaţi (61% în 2015).

Potrivit sondajului, 33% (faţă de 28% în 2015) dintre cei chestionaţi consideră că Holocaustul a avut loc şi în România. Dintre aceştia, 55% (69% în 2015) indică Germania drept principal responsabil pentru Holocaust. Numai 22% (19% în 2015) au identificat în mod corect faptul că guvernul Antonescu a fost principalul responsabil, mai arată respectivul sondaj.

Cercetarea s-a făcut pe un eşantion de 1.014 respondenţi, reprezentativ pe medii de rezidenţă, educaţie, gen pentru populaţia de 18 ani şi peste din România, având o marjă de eroare de ą 3%.

Ad