Fizicienii de la CERN cred că… universul nu ar fi trebuit să existe

Simetria dintre materie şi antimaterie este perfectă, condiţii în care, după Big Bang, particulele de materie şi cele de antimaterie ar fi trebuit să se anuleze reciproc, iar Universul nu ar fi trebuit să existe, conform concluziilor la care au ajuns fizicieni de la Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), al cărei sediu se află în apropiere de Geneva, în Elveţia.

Unul dintre marile mistere ale fizicii moderne este legat de faptul că interacţiunea dintre materie şi antimaterie, de după Big Bang, ar fi trebuit să ducă la distrugerea, din faşă, a Universului. Pentru a elucida acest mister, fizicienii au postulat că trebuie să existe şi o altă diferenţă între materie şi antimaterie, în afara sarcinii lor electrice. Însă, oricare ar fi această diferenţă, se pare că ea nu ţine nici de magnetismul particulelor de materie şi de antimaterie, conform noului studiu realizat la CERN, informează cosmosmagazine.com, care preia un studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature, citată de Agerpres.

„Toate observaţiile noastre au descoperit o simetrie perfectă între materie şi antimaterie, motiv din care Universul nu ar fi trebuit să existe”, explică Christian Smorra, fizician în cadrul experimentului BASE (Baryon-Antibaryon Symmetry Experiment) de la CERN. „Aici, pe undeva, ar trebui să existe o asimetrie, dar noi pur şi simplu nu am putut-o descoperi”, a adăugat el.

Instabilitatea antimateriei este de notorietate – orice contact cu materia ordinară şi cele două se anihilează reciproc într-o explozie de energie pură, care este cea mai eficientă reacţie cunoscută din fizică. Nu întâmplător, reacţia dintre materie şi antimaterie a fost aleasă pentru a alimenta motoarele celebrei nave stelare Enterprise din seria „Star Trek”.

Modelul Standard din fizică susţine că în urma exploziei primordiale, Big Bang, au rezultat cantităţi egale de materie şi antimaterie – însă acest amestec exploziv ar fi dus la anihilarea materiei (odată cu antimateria) şi nu ar mai fi rămas nimic din care să se formeze primele galaxii şi să se aprindă primele stele.

Pentru a explica cum se face că Universul totuşi există, fizicienii au încercat să identifice măcar o singură discrepanţă în simetria aparent perfectă dintre materie şi antimaterie, care să explice de ce materia a devenit dominantă în cosmos. Ei au măsurat extrem de precis tot felul de proprietăţi ale materiei şi antimateriei: masa, sarcina electrică ş.a.m.d., dar cel puţin deocamdată, nu au reuşit să identifice nicio diferenţă în afara sarcinii electrice. Anul trecut, cercetători de la CERN din cadrul experimentului ALPHA (Antihydrogen Laser PHysics Apparatus) au expus, în premieră, un atom de antihidrogen la lumină dar, din nou, nu au reuşit să identifice nicio diferenţă faţă de modul în care un atom de hidrogen interacţionează cu lumina.

Deocamdată acest joc de căutare a diferenţelor dintre materie şi antimaterie continuă. Următorul experiment pentru identificarea diferenţelor, ce va fi desfăşurat tot la CERN, va evalua efectele gravitaţiei asupra antimateriei, pentru a afla dacă nu cumva antimateria cade în sus.

P. R.
P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

Ultimele articole

Articole similare