Regele Mihai a încetat din viață la vârsta de 96 de ani (galerie foto)

Regele Mihai a încetat din viață marți, 5 decembrie 2017, la reședința sa din Elveția. Regele împlinise 96 de ani pe 25 octombrie.

Iată comunicatul dat de Casa Regală:

Majestatea sa Mihai I a încetat din viață azi, 5 decembrie 2017, la ora 13 (ora României), la reședința privată din Elveția.

La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipa, Alteța Sa Regală Principesa Maria.

În această seară, la ora 19, Custodele Coroanei române va face o declarație către țară.

În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.

Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormantarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

La dorinta custodelui Coroanei romane, funeraliile Regelui Mihai I vor respecta tradiția înaintașilor Majestății Sale Defuncte.

Începând de mâine, cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile. Condoleanțe pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/

Toti cei care doresc sa depună flori, jerbe sau coroane sunt invitați să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în fața intrării principale”.

Regele, bolnav din martie 2016

Regele Mihai al României a anunțat în martie 2016 că este foarte grav bolnav. Diagnosticul era necruțător: carcinom epidermoid metastazant și leucemie cronică. El a fost operat.

În comunicatul Casei Regale dat atunci, Regele lăsa destinele monarhiei fiicei sale:

Sunt sigur ca fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va gasi intelepciunea si forta de a ma reprezenta si de a duce la indeplinire toate actiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal sa-si continue menirea si sa prezinte sfatul sau Custodelui Coroanei”, transmite secretariatul Casei Regale”, se arată într-un comunicat al Casei Regale.

Monarhia, relevantă sau nu pentru România?

Chiar plecat în exil, Regele a continuat să fie un reper pentru mulți români în timpul anilor întunecați ai perioadei comuniste.

Iată mesajul transmis la postul de radio Europa Liberă pe 18 decembrie 1989, când Vestul a aflat de declanșarea Revoluției la Timișoara:

casa regala„Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de voi, sunt ca şi voi îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacţionează cei de la Putere atunci când cereţi doar drepturile cele mai elementare şi totuşi şi totodată am şi aveţi mari speranţe fiindcă luaţi cuvântul, manifestând.

Fiindcă nu vă mai temeţi, fiindcă prin însăşi sălbăticia represiunii întelegeţi şi întelegem cu toţii că le e frică de voi celor de la Putere. Manifestaţi paşnic cu lozinci care să le spuie care vă sunt năziuinţele.

Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile.

Nu îi provocati, fiţi paşnici, dar demni. Cu Dumnezeu inainte!”

„După 1990, noii politruci, recrutați dintre cei vechi, au proferat insulte la adresa Regelui Mihai. A fost gonit dintr-o țară care era și a lui precum un infractor. Din păcate, după ani, s-au rostit vorbe grele și de către un președinte (Traian Băsescu, n. red.) care și-a asumat concluziile Raportului Final, inclusiv elogiul adus Regelui”, spunea Vladimir Tismăneanu într-un text mai vechi.

„Toate acestea nu au afectat, nu aveau cum să afecteze imaginea unui om politic demn, onest și vertical. Treptat, în anii din urmă, prezența Regelui a devenit tot mai crepusculară. Vârsta, politica de cabinet a anturajului, și-au spus cuvântul. Ideea monarhică este azi una mai degrabă nostalgică. Ceea ce nu înseamnă că este irelevantă”, mai spunea Vladimir Tismaneanu.

Istoria unui copil rege

Regele Mihai I s-a născut în 1921, la Sinaia, ca fiu al regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă a Greciei.

Mihai I a devenit rege al României la numai şase ani, în urma decesului regelui Ferdinand (n. 12/24 august 1865-m. 20 iulie 1927), bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune. Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930), în componenţa căreia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, potrivit site-ului www.familiaregala.ro, citat de Agerpres.

Carol al II-lea a revenit în ţară în 1930 şi, contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenţie asupra tronului, s-a proclamat rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a conferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Regina mamă Elena a plecat în exil în aceeaşi lună. Mihai a rămas în grija tatălui, fiind educat la palat. Mai târziu, a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, devenind, la vârsta de 14 ani, sublocotenent în Armata Română.

După o domnie controversată, Carol al II-lea a fost nevoit să cedeze, la 5 septembrie 1940, principalele prerogative ale puterii generalului Ion Antonescu, iar la 6 septembrie 1940, a transmis prerogativele regale fiului său, Mihai, care a revenit, astfel, la tron.

Galerie foto

23 august și al doilea război mondial

Începând cu 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial.

La 23 august 1944, începând cu ora 22.12, s-a transmis, la radio, Proclamaţia către ţară, prin care regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, potrivit volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV – Mihai I” de Ioan Scurtu. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”.

În urma încheierii celui de-Al Doilea Război Mondial, monarhul român a fost decorat, în iulie 1945, cu ordinul Pobeda (Victoria), una dintre cele mai înalte distincţii sovietice, „pentru actul curajos al cotiturii hotărâte a politicii României spre ruptura cu Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite”.

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

Exilul

La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. La scurt timp, acesta a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată. Reacţia conducerii comuniste nu a întârziat să apară – în urma deciziei Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, familiei regale i s-a retras cetăţenia română şi s-au confiscat bunurile membrilor săi.

Mihai I s-a căsătorit, la 10 iunie 1948, la Atena, cu principesa Ana de Bourbon Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), din familia regală a Danemarcei, având cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).

Familia Regală a locuit, până la sfârşitul anului 1948, în vila Sparta din Florenţa, locuinţa reginei mamă Elena. Din 1949, regele Mihai I şi regina Ana s-au mutat la Lausanne, iar din 1950, în Marea Britanie, unde au locuit până în 1956, când s-au stabilit în Elveţia, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne, în Elveţia.

Regele Mihai a supervizat activitatea Comitetului Naţional Român, gândit ca un guvern al României în exil. A păstrat legătura cu refugiaţii români din străinătate şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Liberă.

Întoarcerea în România

Prima tentativă a Regelui de revenire în țara sa a fost pe 25 decembrie 1990, la un an după căderea lui Ceaușescu. Mihai, alături de câțiva membri ai familiei sale, aterizează la Otopeni după 43 de ani de exil.

A fost doar o vizită de 24 de ore deoarece comuniștii conduși de Ion Iliescu i-au interzis șederea.

În aprilie 1992, regele Mihai şi familia sa au sărbătorit, pentru prima oară după 44 de ani, zilele de Paşti la Mânăstirea Putna şi au vizitat Bucureştiul, în cadrul unei vizite cu caracter privat. Totodată, de marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele lor publice, regele Mihai şi regina Ana au participat la diverse manifestări organizate fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

Peste 1 milion de oameni au ieșit în stradă să îl susțină.

La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.

În cadrul unei ceremonii private, la 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

Mihai I a fost membru de onoare al Academiei Române (19 decembrie 2007) şi i-au fost acordate de-a lungul timpului titlurile de Profesor Honoris Causa Extraordinar şi Senator ad Honorem ale Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca (12 aprilie 2003), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara (21 mai 2009), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009), medalia “Dr. Alexandru Şafran”, din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (13 octombrie 2010), distincţia “The Freedom of the City of London” din partea Guild of Freemen of the City of London, pentru că a scurtat “cu cel puţin şase luni” cel de-Al Doilea Război Mondial, salvând mii de vieţi (10 mai 2011), titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz, acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe (23 octombrie 2011).

Boala și retragerea din viața publică

La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, pe fondul unei stări de sănătate precare, care a presupus şi o intervenţie chirurgicală, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, Margareta, Custodele Coroanei.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare