Cât de greu e să înveți limba româna?

Citește și

19 decese și 89 de noi cazuri COVID-19 în Quebec

Quebec a anunțat vineri, 3 iulie, 19 noi decese din cauza COVID-19 și 89 de noi cazuri. Numărul total al...

Purtarea unei măști în spațiile publice închise va fi obligatorie la Montreal

Orașul Montreal va impune obligativitatea purtării unei măști în spațiile publice închise. Măsura ar urma să intre în vigoare...

Un indian şi-a comandat o mască din aur pentru a se proteja de COVID-19

Un cetăţean din India a povestit că a plătit aproximativ 4.000 de dolari (3.556 de euro) pentru o mască...
P. R.
P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

Limba română este mai uşor de învăţat decât germana pentru vorbitorii de engleză. De asemenea, aceste persoane învaţă mai repede să se exprime în limba rusă decât în ungară, potrivit specialiştilor de la Foreign Service Institute (FSI) din Statele Unite, care au alcătuit cu această ocazie o hartă a ţărilor europene în funcţie de durata de care vorbitorii de engleză au nevoie pentru a învăţa o limbă străină, informează bigthink.com, citat de Agerpres.

- Publicitate -

Harta întocmită de experţii de la FSI analizează dificultatea limbilor europene. Institutul oferă cursuri doar pentru acele limbi care sunt necesare în domeniul diplomatic. Acesta este motivul pentru care pe hartă apar şi câteva mici zone haşurate în gri.

Engleza este o limbă de „categorie 0” (culoarea roz pe hartă), fapt ce înseamnă că americanii trebuie să se exprime fluent atunci când o vorbesc. Engleza este limba oficială în Irlanda şi Marea Britanie, dar şi în Malta (deşi este colorată în gri pe hartă, întrucât această ţară are ca limbă oficială şi malteza, ce are la bază araba siciliană, şi este singura limbă semitică ce deţine statut oficial în Uniunea Europeană).

Limbile din „categoria I” (colorate în roşu pe hartă) sunt cele mai uşoare pentru vorbitorii de engleză, care ar trebui să poată să le înveţe şi să le vorbească fluent în aproximativ 24 de săptămâni (mai puţin de jumătate de an în cadrul unor cursuri intensive).

- Publicitate -

În această categorie sunt incluse atât limbile germanice (olandeză, daneză, norvegiană, suedeză), cât şi cele romanice (franceză, spaniolă, portugheză, italiană, română). Acest lucru poate să pară bizar, întrucât engleza este mai apropiată de primul grup decât de al doilea.

Totuşi, istoria specială a englezei contează foarte mult, întrucât această limbă este puternic influenţată de franceză (şi latină), în special în privinţa vocabularului. Potrivit unui studiu recent, numărul de cuvinte latine şi franţuzeşti din engleză este mai mare decât cel al cuvintelor de origine germanică (29% respectiv 26%).

Germana, pe de altă parte, împarte multe cuvinte din vocabularul ei de bază cu engleza, dar, potrivit FSI, este o limbă de „categoria II” (haşurată în portocaliu pe hartă) – ceea ce înseamnă că un vorbitor de engleză are nevoie de 30 de săptămâni de cursuri intensive pentru a putea să stăpânească fluent scrisul şi vorbitul în această limbă.

Aşadar, de ce este germana mai dificilă decât olandeza – care este deja o limbă înrudită direct cu germana – sau chiar decât româna, care provine dintr-o cu totul altă familie de limbi?

Pentru că, în pofida dimensiunii extinse a înrudirii vocabularului german cu cel englez, gramatica germană este mult mai complexă decât cea olandeză şi română – şi chiar decât însăşi gramatica engleză.

Totuşi, germana este mult mai uşoară în comparaţie cu limbile europene din „categoria IV” (colorate în verde) – în principal, toate limbile slavice (rusă, belarusă, ucraineană, poloneză, cehă, slovacă, slovenă, croată, bosniacă, sârbă, macedoneană, bulgară), două dintre cele trei limbi baltice (lituaniană şi letonă), dar şi greacă, albaneză, turcă şi islandeză.

Ultimele patru sunt complet ininteligibile între ele cu toate celelalte, însă împărtăşesc acelaşi nivel de dificultate.

Potrivit FSI, vorbitorii de engleză au nevoie de aproximativ 10 luni (44 de săptămâni) de cursuri intensive pentru a învăţa oricare dintre aceste limbi.

Se poate însă şi mai rău de atât

Dacă sunteţi un diplomat american staţionat în Ungaria, Finlanda sau Estonia, va trebui să vă descurcaţi cu asteriscul plasat în spatele limbilor din „categoria IV *”. El marchează faptul că aceste limbi nu sunt chiar din „categoria IV”, dar sunt totuşi mai dificil de învăţat decât, de exemplu, islandeza şi greaca. Vorbitorii de engleză vor avea nevoie de aproape un an de cursuri intensive pentru a învăţa finlandeza, estona şi ungara.

Nu există limbi de „categoria V” în Europa, însă zonele colorate în albastru pe hartă indică locurile în care acestea sunt vorbite: araba este vorbită, de exemplu, în Maroc, Algeria şi Tunisia, în partea de sud a hărţii. O bună învăţare a limbii arabe necesită cel puţin 88 de săptămâni de cursuri zilnice.

De ce este însă araba mai greu de învăţat decât turca? Niciuna dintre ele nu este înrudită cu engleza. Turca are totuşi o ortografie mai uşoară (în alfabet latin, spre deosebire de arabă), un sistem al cazurilor substantivelor mai puţin complicat şi declinări extrem de regulate ale verbelor – toţi aceşti factori se diferenţiază de cei din limba arabă.

Situația limbilor din afara Europei

Nu există limbi de „categoria III” în Europa, însă sistemul creat de FSI nu se opreşte la graniţele Europei.

– Singura altă limbă de „categoria I” din afara Europei este afrikaans, o limbă derivată din olandeză şi care este vorbită în sudul Africii.
– Germana este singura limbă de „categoria II” din sistemul creat de FSI. Indoneziana, malaysiana şi swahili sunt celelalte trei limbi din „categoria III”.
– Ebraica, hindi şi birmaneza sunt câteva exemple de limbi non-europene din „categoria IV”. Mongola, thailandeza şi vietnameza sunt limbi de categoria „IV *”.
– Singurele alte limbi din „categoria V” în afară de arabă sunt cantoneza, mandarina, coreeana şi japoneza (ultima dintre ele fiind deţinătoare a unui asterisc, care îi sporeşte gradul de dificultate).

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

OMS recunoaşte că există ”dovezi emergente” despre răspândirea noului coronavirus prin aer

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recunoscut marţi că există "dovezi emergente" despre răspândirea noului coronavirus prin aer, după...
- Publicitate -

Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, anunţă că a fost testat pozitiv cu noul coronavirus

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a anunţat marţi că a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, a cărui gravitate nu a încetat să o minimalizeze...

Quebec. Bilanțul zilei de marți, 7 iulie. 60 noi cazuri și 9 decese

Provincia Quebec a anunțat în ultimele 24 de ore nouă decese din cauza COVID-19, la care se adaugă patru care au avut loc înainte...

Un mit dărâmat: un an din viața unui câine nu e echivalent cu șapte ani din viața unui om

Oamenii de ştiinţă au demontat mitul potrivit căruia un an din viaţa unui câine ar fi echivalent cu şapte ani din viaţa unui om...

Justin Trudeau nu va participa la ceremonia de lansare a noului acord comercial cu SUA şi Mexic, la Washington

Justin Trudeau, nu va participa la o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump şi cu preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador, prevăzută pentru miercuri...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -