Încăpăţânarea şi optimismul se numără printre trăsăturile de caracter care pot reprezenta secretul longevităţii, conform unui nou studiu efectuat în Statele Unite, publicat în jurnalul „International Psychogeriatrics”, relatează UPI.
O echipă de oameni de ştiinţă aflată în căutarea unor indicii cu privire la longevitate şi-a concentrat cercetările în zona a nouă sate îndepărtate din regiunea Cilento din sudul Italiei unde sute de locuitori au peste 90 de ani.
Studiul s-a concentrat pe 29 dintre aceştia, participanţii având vârste cuprinse între 90 şi 101 ani.
Deşi starea de sănătate fizică a acestor persoane vârstnice era mai precară în comparaţie cu cea a membrilor mai tineri din familiile lor, aceştia prezentau o stare mentală mai bună, potrivit cercetării.
„Mai multe cercetări au fost efectuate pe adulţi cu vârste înainte, însă acestea s-au concentrat cu precădere pe genetică decât pe sănătatea lor mentală sau pe trăsăturile de personalitate”, a declarat unul dintre autorii pricipali, dr. Dilip Jeste, profesor de psihiatrie şi neuroştiinţe la Facultatea de Medicină a Universităţii din San Diego, California.
„Principalele teme care au reieşit din studiul nostru, şi par să fie trăsături unice asociate cu o stare mai bună de sănătate fizică a acestei populaţii rurale, sunt optimismul, etica muncii, încăpăţânarea şi o puternică legătură cu familia, cu religia şi cu pământul”, a precizat Jeste în cadrul unui comunicat emis de universitate.
Dintre acestea, s-a remarcat afecţiunea faţă de pământ. „Dragostea persoanelor din acest grup faţă de pământul lor este o temă comună şi le oferă un scop în viaţă. Majoritatea încă efectuează munci în cadrul gospodăriilor şi al suprafeţelor de pământ. Ei spun: „Aceasta este viaţa mea şi nu voi renunţa la ea”, a declarat Anna Scelzo, membră a echipei de cercetători, asistent în domeniul sănătăţii mintale în Chiavarese, Italia.
Oamenii de ştiinţă a descoperit de asemenea că aceste persoane vârstnice aveau însuşiri semnificativ mai bune în ceea ce priveşte încrederea în sine şi luarea deciziilor în comparaţie cu semenii lor de 50, 60 şi 70 de ani. „Acest paradox al înaintării în vârstă susţine ideea că starea de bine şi (nivelul de) înţelepciune se accentuează proporţional cu vârsta, chiar dacă sănătatea fizică se deteriorează”, a adăugat Jeste, citat de Agerpres.
