O treime din locuințele din România nu au grup sanitar

Citește și

10 oameni faimoși care au eșuat înainte de a reuși

Oricât de mult ar durea eșecul, este și o parte necesară a vieții. Este calea către obiectivele noastre. Cei mai...

70 de ani de la prima transmisiune a postului Radio Europa Liberă

La 4 iulie 1950 a avut loc prima transmisiune pe unde scurte a postului Radio Europa Liberă (Radio Free...

Quebec. Bilanțul zilei de marți, 7 iulie. 60 noi cazuri și 9 decese

Provincia Quebec a anunțat în ultimele 24 de ore nouă decese din cauza COVID-19, la care se adaugă patru...
P. R.
P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

O treime din totalul locuințelor din România sunt fără grup sanitar, în mediul rural proporția este dublă (62%), iar în zona urbană circa 8% din case au facilități sanitare în curte, potrivit directorului IRSOP Market Research & Consulting, Petre Datculescu.

„Absența confortului minimal ne spune ceva și despre locuitorii din aceste case. Nimeni nu îşi închipuie că oamenii preferă să meargă în curte, în loc să utilizeze un grup sanitar intern. Dacă trăiesc în aceste condiții este pentru că nu au aproape nici o posibilitate să le schimbe. Sunt confruntați cu două bariere, mai ales în rural.

Sărăcia şi calitatea precară a infrastructurii locale. Ambele sunt structurale. Costurile pentru internalizarea unui grup sanitar depăşesc cu mult posibilităţile unei gospodării individuale. Şi oricum, problema s-ar rezolva doar parţial câtă vreme lipseşte reţeaua de canalizare comunală.

- Publicitate -

Asigurarea condiţiilor sanitare face parte din accesul populaţiei la servicii de bază cum sunt apa, lumina electrică, comunicaţiile, asistenţa medicală şi educaţia. Cade în întregime în sarcina statului’, arată Datculescu.

”Înghesuiala” locativă la români este neobişnuit de mare pentru o ţară europeană

Într-un studiu IRSOP asupra clienţilor sistemului de economisire-creditare, unul din patru clienţi cu domiciliul la bloc locuia într-un apartament unde numărul colocatarilor era mai mare decât numărul camerelor de locuit. Legea locuinţei din 1996 precizează ce suprafaţă minimă utilă trebuie să aibă o locuință. Dar până la urmă contează câţi oameni sunt nevoiţi să trăiască în spaţiul respectiv, împotriva nevoii obiective de a avea o locuinţă mai spaţioasă.

Viaţa unei familii de talie medie îngrămădită într-un apartament prea mic are toate şansele să se transforme într-o sursă de promiscuitate, stres şi nefericire continuă, consideră acesta, citat de Agerpres.

- Publicitate -

S-au făcut cercetări despre ceea ce psihologii numesc experienţa densităţii. Într-o formă sau alta, oamenii sunt expuşi la cel puţin patru factori perturbatori.

În primul rând, absenţa sau scăderea posibilităţii de a rămâne singur şi nederanjat.

În al doilea rând, obligaţia permanentă de a negocia cu restul familiei orarele, utilizarea spaţiului, şi alte resurse.

În al treilea rând, îngrădirea puternică a libertăţii individuale; oamenii trebuie să-şi dimensioneze activităţile la condiţiile limitate existente, nu sunt liberi să-şi schimbe obiceiurile sau preferinţele, şi trebuie să fie mereu atenţi să nu interfereze sau să intre în conflict cu ceilalţi.

În al patrulea rând, oamenii sunt obligaţi să vadă, să audă, să simtă şi să suporte acţiunile celorlalţi, indiferent dacă vor sau nu.

Înghesuiala conduce la izolare și chiar depresie

„Consecinţele pot fi destul de dramatice. Persoanele care trăiesc mult timp în spaţii cu densitate mare dezvoltă tendinţe spre izolare socială, conflictualitate şi scăderea performanţelor în realizarea sarcinilor complexe’, subliniază Petre Datculescu.

Studiul IRSOP asupra clienţilor Bauspar a comparat persoanele care locuiau în spaţii prea mici cu persoanele care nu aveau această problemă. A rezultat clar că persoanele care trăiau îngrămădit menţionau în proporţie mai mare stări de nervozitate, îngrijorare, iritare, depresie şi conflictualitate decât grupul de control. Dacă densitatea se prelungeşte fără speranţă de schimbare, mulţi oameni devin pesimişti şi resemnaţi. Ei cred că nu vor fi capabili să-şi îmbunătăţească condiţiile de locuit şi se învaţă cu neajutorarea.

Fotografie de: Jirka Matousek

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

OMS recunoaşte că există ”dovezi emergente” despre răspândirea noului coronavirus prin aer

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recunoscut marţi că există "dovezi emergente" despre răspândirea noului coronavirus prin aer, după...
- Publicitate -

Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, anunţă că a fost testat pozitiv cu noul coronavirus

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a anunţat marţi că a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, a cărui gravitate nu a încetat să o minimalizeze...

Quebec. Bilanțul zilei de marți, 7 iulie. 60 noi cazuri și 9 decese

Provincia Quebec a anunțat în ultimele 24 de ore nouă decese din cauza COVID-19, la care se adaugă patru care au avut loc înainte...

Un mit dărâmat: un an din viața unui câine nu e echivalent cu șapte ani din viața unui om

Oamenii de ştiinţă au demontat mitul potrivit căruia un an din viaţa unui câine ar fi echivalent cu şapte ani din viaţa unui om...

Justin Trudeau nu va participa la ceremonia de lansare a noului acord comercial cu SUA şi Mexic, la Washington

Justin Trudeau, nu va participa la o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump şi cu preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador, prevăzută pentru miercuri...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -