SpaceX, compania privată a lui Elon Musk, care a dezvoltat propulsoare reutilizabile pentru rachete astfel încât zborurile spaţiale să fie mai accesibile şi să faciliteze drumul primilor oameni către Marte, a lansat azi racheta Falcon. Deşi nu a avut echipaj uman, la bordul său s-a aflat o încărcătură neobişnuită: o maşină electrică Tesla Roadster produsă de Elon Musk, directorul executiv al SpaceX şi Tesla.

Falcon Heavy este cea mai mare şi cea mai puternică rachetă lansată după Saturn V, racheta folosită în misiunile Apollo care i-a dus pe astronauţii NASA pe Lună.

Elon Musk vrea să ajugă pe Marte, pe care să o colonizeze. Dar cât de departe este omul de acest pas? Și cât de aproape este de lună? Acolo unde președintele Trump vrea ca americanii să ajungă să pună din nou piciorul.

Realitatea este însă departe de declarațiile sale. Este puţin probabil ca preşedintele american Donald Trump să mai fie în funcţie în momentul în care planurile sale din domeniul spaţial – de a trimite astronauţi pe Lună şi de a începe o misiune către Marte – să înceapă să dea roade, a declarat Jan Woerner, directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

CITEȘTE ȘI:  Cinci ani de la dispariţia zborului MH370, unul dintre cele mai mari mistere ale aviaţiei

O nouă aselenizare ar putea avea loc cel mai devreme la jumătatea deceniului următor, a declarat Jan Woerner într-un interviu pentru DPA, adăugând că vor trece mai multe decenii înainte ca o misiune spre Marte să poată fi demarată.

Donald Trump a cerut Agenţiei spaţiale americane (NASA) în decembrie să înceapă pregătirile pentru o nouă aselenizare – prima după 1972 – , ce ar trebui să fie urmată de o misiune cu echipaj uman spre Marte. Preşedintele american nu a precizat însă niciun calendar pentru aceste obiective ambiţioase.

Embed from Getty Images

„Cred că Marte este o poveste despre care putem să vorbim acum, însă ea va fi greu de pus în practică în următorii 20 sau 30 de ani”, a spus Jan Woerner citat de Agerpres.

Directorul executiv al ESA consideră că obstacolul major cu care se confruntă misiunile cu echipaj uman spre Marte, pe lângă lipsa tehnologiei, este chestiunea responsabilităţii.

Embed from Getty Images

„Găsesc că e dificil să trimiţi pe cineva într-o călătorie de doi ani dacă acea persoană nu are nicio şansă de întoarcere (pe Terra) în acei doi ani”, a spus Jan Woerner.

CITEȘTE ȘI:  Un al doilea caz de vindecare de SIDA în lume. Speranță pentru găsirea unui tratament

Oamenii trimişi în misiuni pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) pot să revină cu rapiditate pe Terra în caz de urgenţă. În contextul actual, acest lucru nu este posibil în cazul unei călătorii spre Marte.

„În drumul spre Marte, ei nu pot să se întoarcă sau, cel puţin, nu cu tehnologia noastră actuală”, a declarat Jan Woerner.

Referindu-se la planurile americane în privinţa aselenizării, Jan Woerner consideră că ESA îşi doreşte să coopereze la acest proiect.

„Îmi imaginez că un astronaut european va fi şi el acolo”, a spus Woerner, adăugând că UE ar putea contribui cu tehnologie la această misiune.

Ultima misiune cu echipaj uman pe Lună a avut loc în urmă cu 45 de ani: Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au aselenizat pe 11 decembrie 1972. Cei doi astronauţi americani au petrecut trei zile pe suprafaţa Lunii în cadrul misiunii Apollo 17.

Embed from Getty Images

În total 12 astronauţi au coborât pe Lună între anii 1969 şi 1972.

Ad