De ce poate un român să ceară azil în Canada? (infografic)

Mulți dintre cititorii noștri s-au întrebat cum este posibil ca, provenind dintr-o țară membră a Uniunii Europene, românii să poată depune o cerere de azil în Canada. Iată o scurtă explicație a acestui lucru.

232 de români au făcut cereri de obținerea azilului în Canada, după ridicarea obligativității vizelor pe 1 decembrie. Cum a fost posibil? Canada oferă protecție persoanelor aflate în Canada, care se tem de persecuție și care nu doresc sau nu pot să se întoarcă în țara lor de origine. Aceștia trebuie să nu se poată întoarce în țara de origine din cauza unei temeri bine întemeiate de persecuție bazată pe:

  • rasă
  • religie
  • opinie politică
  • naționalitate
  • apartenența la un grup social, cum ar fi femeile sau persoanele cu o anumită orientare sexuală.

Canada este obligată să primească cererile de azil, fiind semnatară a Convenției de la Geneva privind refugiații (1951). Veți spune, probabil, bine, dar românii nu sunt refugiați. Refugiați ar putea fi sirienii, dar nu românii.

Primul articol al acestei convenții spune:

“Articolul 1 – A. În sensul prezentei convenții, termenul “refugiat” se aplică oricărei persoane: (…) (2) Care, se teme întemeiat de persecuție din motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara țării al cărui cetățean este și nu poate, din cauza acestei temeri, să solicite protecția acestei țări; sau care, dacă nu are cetățenie și nu se află în afara țării în care își avea reședința obișnuită, nu poate sau nu vrea, din cauza acestei temeri să se întoarcă.” (via Wikipedia)

Vedem, deci, că termenul „refugiat” are un sens mult mai larg decât cel pe care-l folosim zi de zi.

De ce ar putea un român să ceară azil?

Înainte de căderea comunismului, motivele pentru care Canada acorda azil unui român erau clare: persecuții politice. Azi, România este o democrație, este membră NATO și membră a Uniunii Europene, deci motivele pentru a cere azil sunt zero, s-ar putea spune.

Să precizăm întâi că nu doar românii cer azil în Canada. O fac cetățenii din democrații mult mai puternice decât România. În 2016, de exemplu, 129 de americani au depus o cerere de azil. Au făcut același lucru 58 de israelieni, opt norvegieni și chiar doi japonezi! Kanpai!

Iată care au fost țările care au dat peste 500 de cereri de azil în 2016.

cereri azil romania

Acum, nu orice cerere este și acceptată. Există un proces riguros de tratare a cererilor de azil.

Iată care este situația țărilor cu cele mai multe cereri de azil acceptate, tot în 2016.

cereri azil romania

Din 10 octombrie 2014, România a fost inclusă de Canada pe lista „țărilor sigure” pentru refugiați. Se presupune că aceste țări respectă drepturile omului și oferă o protecție adecvată cetățenilor lor.

Dar, Ungaria a fost inclusă pe această listă înaintea României, pe 15 decembrie 2012. Și vedem că din Ungaria au provenit 953 de cereri de azil în 2016 și că, tot în același an, Canada a acceptat 545 de dosare.

Ori, Ungaria este în aceeași situație cu România: membră NATO din 1999, în Uniunea Europeană din 2004. Ungaria este o democrație, am putea striga cu toții.

Ungaria și România, aceleași probleme

Cele două țări nu împart doar granița și o anumită stare de animozitate. Ele împart și o stare de fapt: o ascensiune a discursului naționalist, xenofob și homofob.

Pe lângă partidele cu alură naționalistă care domină scena politică din cele două țări (FIDESZ al lui Viktor Orban în Ungaria sau PSD-ul lui Liviu Dragnea în România), cele două țări suferă masiv și din cauza lipsei totale a oricărei strategii privind minoritățile.

Pe cine discriminează românii?

Conform Consililului Național pentru Combaterea Discriminării din România, condus de un maghiar, nici maghiarii, nici romii nu sunt persoanele cele mai discriminate în România. Primele sunt persoanele infectate cu HIV, urmate de membri comunitații LGBT, cei cu dezabilități mentale și apoi romii. După barometrul de opinie, ordinea ar fi: homosexualii, femeile, romii și săracii.

Într-un interviu realizat cu Dana Cotnar, o româncă din Montreal care a studiat problema minorităților din România, ea ne spunea:

Principala cauză pentru care romii sunt discriminați este lipsa de educație civică. Majoritatea (românilor, n. red) confundă o identitate etnică cu statutul socio-economic. Oamenii nu realizează o relație cauză-efect între sărăcie și comportament.

Autoritățile canadiene știu aceste lucruri, dovadă fiind acest document oficial de pe site-ul Commission de l’immigration et du statut de réfugié du Canada.

Majoritatea românilor au resentimente față de populația romă (apropos, romii sunt tot români și vor rămâne români fiind cetățeni ai României. E inutilă orice altă discuție). Aceasta conduce evident la multe cazuri de discriminare împotriva acestora.

Întrebarea este: vor veni în Canada să ceară azil romii care sunt oameni de treabă și care sunt discriminați sau vor apare aici romi care vor vrea să profite de sistem și să păcălească autoritățile canadiene?

Răspunsul la această întrebare nu-l pot da decât judecătorii de la Commission de l’immigration et du statut de réfugié du Canada care vor trata fiecare caz în parte. Cert este că nu este așa de simplu cum pare să obții azil în Canada. Am citit formularul pe care o persoană care cere azil trebuie să-l completeze și vă asigur că este cât se poate de serios. Se cer probe puternice care să convingă Comisia că cererea de azil este întemeiată.

De altfel, Ambasada României din Canada ne-a declarat că deși „pentru moment nu avem informații cu privire la câte cereri de azil au fost respinse, ne așteptăm ca proporția să fie foarte mare. Într-o asemenea situație, persoanelor care au formulat solicitări neîntemeiate li se va solicita părăsirea imediată a Canadei sau vor fi îndepărtate forțat de pe teritoriul Canadei”.

Graficul următor arată câte cereri de azil au venit din partea cetățenilor români între 2013 și 2017 și câte au fost acceptate până acum de Canada.

cereri azil romania

Pe lângă romi, persoanele de o altă orientare sexuală sunt și ele ținta constantă a discriminării în România. Acțiunile din ultimii ani ale BOR și Coaliției pentru Familie și lipsa de reacție a statului român pot fi motive care pot determina o persoană cu altă orientare sexuală să ceară azil în Canada. Dacă ea convinge judecătorii că în România este discriminată, azilul se poate acorda.

Problema, dacă dreptul de azil este acordat sau nu unui român, nu este, așadar, la statul canadian. Problema este la statul român care nu face nimic consistent pentru a-și trata egal cetățenii. Este un efort colectiv care trebuie făcut pentru a-i integra pe ceilalți și statul român a asistat, pasiv, din 1900 încoace, la deteriorarea situației.

Problema este și la cetățenii României. Ura și disprețuirea celuilalt nu va rezolva situația. O poate face însă, cu siguranță, mai rea.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare