Tradiția sporturilor de iarnă la români

„România n-are tradiție în sporturile de iarnă!” – așa am auzit de când mă știu. Iar dacă ne uităm pe palmaresul sportivilor români la Jocurile Olimpice de iarnă, unde găsim o singură medalie de bronz, putem da crezare titlului.

Chiar dacă România nu este Canada, Norvegia, Elveția sau Austria, totuși două treimi din suprafața țării noastre este formată din munți și dealuri iar clima, temperat-continentală, aduce destulă zăpadă în sezon.

Bunicii noștrii povestesc de ierni în care săpau tuneluri prin zăpadă, își făceau schiuri din doagele de la butoaie iar caii îi înhămau la sănii, dar … „România n-are tradiție în sporturile de iarnă!”.

Trebuie să recunoaștem că sporturile de iarnă nu sunt chiar ieftine și aici nu vorbim de săniuța cu care te dai pe derdeluș. Echipamentele performante sunt scumpe, infrastructura în România tinde spre zero iar popularizarea sporturilor de iarnă, slabă.

Vorbind de infrastructură, cred că Bucureștiul este singura capitală europeană fără un patinoar în care să se poată organiza competiții, de când fostul “Mihail Flamaropol” a fost dărâmat și cine știe când se va construi altul în loc.

Iar patinoarul de la Otopeni, construit de fostul… hocheist Ion Țiriac, nu se pune pentru că Otopeniul nu este capitală iar investiția este una exclusiv privată.

În restul țării mai găsim un luciu de gheață cu o capacitate a tribunelor de măcar de 1.000 de locuri la Brașov, Galați, Miercurea Ciuc și Gheorghieni. Doar aici pot apărea echipe de hochei, se poate practica patinajul artistic sau cel de viteză. Atât.

Despre pârtiile de bob, sanie sau skeleton nici nu poate fi vorba. Campionatele naționale se dispută… în alte țări!

Cu pârtiile de schi am putea sta mai bine dar și aici multe sunt construite după ureche, pe interese locale, în zone care au zăpadă puține zile pe an sau nu sunt dotate corespunzător cu teleschiuri sau zone de protecție deci, nu se pot organiza competiții de un nivel mai înalt.

Tot o inițiativă privată a construit la Cheile Grădiștei un traseu de calitate pentru schi fond și biatlon.

Și totuși, cu o infrastructură așa săracă, sporturile de iarna nu vor să moară. Iar în 2013 România a organizat decent, Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului European la Brașov, Râșnov, Fundata, Predeal și Poiana Brașov. De atunci ne-au rămas și trambulinele de sărituri de la Valea Cărbunării.

La PyongChang România a trimis 28 de sportivi iar la prezentarea de la Izvorani a delegației, președintele COSR Mihai Covaliu, nu a fixat vreun obiectiv ci doar ia îndemnat pe sportivii să dea totul pentru a-și depăși performanțele personale.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la prima și singura medalie obținută de România în întrecerea olimpică de iarnă. Bronzul câștigat de echipajul de bob două persoane format din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe la Grenoble 1968.

Nu așteptăm minuni de la sportivii români la această competiție, deși sportul este un domeniu în care minunile chiar se întâmplă, dar bine ar fi ca ei să asculte vorbele lui Nelson Mandela care spunea: „eu nu pierd niciodată, eu fie înving fie…învăț” , iar noi mai avem încă multe de învățat.

Succes România!

Ultimele articole

Articole similare