Sanie cu zurgălăi. Între Maria Lătărețu și Edith Piaf. Istoria celui mai celebru cântec românesc

Citește și

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Am văzut recent un clip cu niște muzicieni de stradă care cântau undeva în cartierul Mont-Royal o versiune a cântecului românesc „Sanie cu zurgălăi”. E un cântec pe care, ca românii, îl știm cu toții. Ne-am întrebat cum a ajuns un cântec românesc să fie cântat în stradă, într-un cartier din Montreal? Și am ajuns la o poveste fascinantă.

E foarte posibil ca „Sanie cu zurgălăi” să fie cel mai cunoscut cântec românesc în afara țării.

„Sanie cu zurgălăi” este un cântec românesc în stil popular, scris în 1936 de compozitorul român de origine evreiască Richard Stein, pe versuri de Liviu Deleanu, special pentru Maria Tănase.

- Publicitate -

Celebra solistă de muzică populară l-a refuzat, pentru că a considerat că versurile scrise de Liviu Deleanu nu sunt de calitate.

„Săniuță, zbori în zăvoi,
Adu iubirea-napoi!
Câinii latră iar în sat,
Inima mi-a înghețat,
Vai, ce frig e-acum în cuib la noi!
Te aștept ca ieri și-acum
La răscrucele de drum
Să-mi aduci iubirea înapoi.”

Cântecul a fost înregistrat inițial de doi artiști diferiți, Silvian Florin și Ionel Pascu, dar aceste înregistrări s-au pierdut.

Înregistrarea aceasta, interpretată de Bela Chitaristul (Bernard Dulzer), un muzician evreu, în 1960, este considerată varianta cea mai aproape de cea originală.

- Publicitate -

Dacă ascultați versurile, veți vedea că sunt diferite de ceea ce știm astăzi.

„Sanie cu zurgălăi” a ieșit însă din anonimat în 1949 când a fost înregistrat de cântăreața de muzică populară Maria Lătărețu. Aceasta și-a adăugat nota ei personală, schimbând versurile și făcând-o să semene a melodie populară românească.

Sanie cu zurgălăi,
Frumoși sunt căluții tăi,
Dar mai frumoși sunt ai mei,
Că le dau apă cu mei
Și zboară ca niște zmei,
Mai frumoasă-i mândra mea,
Diseară mă duc la ea,
Sanie cu zurgălăi.

Maria Lătărețu a înregistrat melodia la casa de discuri Columbia. Cântecul a fost apoi intens promovat într-o Românie în care comunismul începea să intre.

Maria Lătărețu a fost o preferată a regimului comunist. Și acest lucru a asigurat succesul melodiei.

„Putem spune că Maria Lătărețu i-a asigurat piesei adevăratul succes, odată cu impresia că ar fi cântec de sorginte populară. Cântăreții de muzică populară și ușoară au preluat varianta ei pe care au cântat-o și o cântă”, se arată în site-ul Folclor Muzical Românesc, care are un articol extrem de documentat pe acest subiect.

Plagiatul

Cântecul a fost plagiat în anii ’50 (mai exact 1953) de cunoscutul chitarist american Les Paul (da, cel care a realizat celebrele chitări Les Paul), care a folosit integral linia melodică în cântecul „Johnny is the Boy for Me”, fără a numi adevăratul autor. Melodia a fost cântată de soția de atunci a lui Les Paul, Mary Ford. Versurile au fost scrise de Paddy Roberts și Marcel Stellman.

S-a ajuns la un proces, câștigat de Stein, deși nu i-a fost posibil să se prezinte personal în fața instanței americane din cauza restricțiilor de circulație impuse de regimul comunist din România.

Deși Stein a câștigat procesul, Les Paul figurează în continuare ca autor al cântecului în multe compilații.

Discul lui Les Paul ajunge numărul 1 în Bilboard, dar pentru melodia de pe fața B, „Vaya Con Dios”.

Varianta Edith Piaf

Edith Piaf aude melodia și o preia, în stilul ei caracteristist, în 1953, cu textul în franceză „Johnny, tu n’es pas un ange” scris de Francis Lemarque. Ca autor, solista franceză îl trece pe Les Paul.

Trupa Vaya Con Dios a făcut un cover după varianta lui Edith Piaf, menționând la credite Les Paul (pentru muzică) și Francis Lemarque (pentru versuri). Între timp, autoritățile care se ocupă în România cu protecția drepturilor de autor, au intentat un proces și este posibil ca lucrurile să fie reglate.

Sania cu zurgălăi, la Montreal

Cântecul „Sanie cu zurgălăi” a fost fundalul muzical pentru proba la sol a gimnastei Teodora Ungureanu la Jocurile Olimpice de la Montreal, în 1976. Ulterior, alte două gimnaste au folosit melodia pentru proba de sol în competiții sportive — românca Emilia Eberle în 1980 și americanca Mary Lou Retton în 1984.

Sanie cu zurgălăi ca protest anti-comunist

Jean Moscopol, care a reușit să plece din România în 1947, a fost, din Statele Unite, un înverșunat critic anti-comunist. El a folosit melodia pentru a critica, parodic, Republica Populară Română și comunismul instaurat în România.

„Foaie verde de cartelă” și „Falsă amnistie” sunt melodiile care au „Sanie cu zurgălăi” ca fundal pentru mesajul politic al lui Jean Moscopol. Linkurile trimit la înregistrările acestor melodii pe youtube și merită ascultate.

Fotografie de: carlfbaggeCC BY-NC-ND 2.0

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Influentul cardinal canadian Marc Ouellet, o vreme favorit pentru a deveni Papă, este acuzat de agresiuni sexuale

Influentul cardinal Marc Ouellet, citat o vreme printre favoriţi pentru a deveni Papă, este acuzat de agresiuni sexuale, într-o...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -