Oamenii de ştiinţă care studiază boala Alzheimer au propus o schimbare radicală a modului în care este definită această maladie, concentrându-se mai degrabă pe schimbările biologice care au loc în organism decât pe simptomele clinice, precum degradarea memoriei şi declinul cognitiv, relatează Reuters.

Noul cadru de cercetare, publicat marţi de Asociaţia pentru Alzheimer din Statele Unite (Alzheimer’s Association) şi Institutul naţional privind îmbătrânirea (National Institute on Aging) din aceeaşi ţară, oferă oamenilor de ştiinţă un limbaj comun pentru descrierea afecţiunii în cadrul studiilor, alcătuit pe baza modificărilor măsurabile care se petrec în creier şi care deosebesc această boală de alte cauze ale demenţei.

Schimbările propuse urmează instrucţiunile anunţate la începutul acestui an de Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din SUA şi Agenţia Europeană a Medicamentului, care încurajează testarea unor noi medicamente pentru boala Alzheimer bazate pe indicatorii biologici mai degrabă decât pe simptomele clinice ale maladiei.

Această măsură ar trebui să permită companiilor să testeze medicamente pe subiecţi umani înainte de apariţia simptomelor vizibile, oferind o şansă mai mare de intervenţie înainte ca afecţiunea să distrugă un număr prea mare de celule nervoase, scrie Agerpres.

CITEȘTE ȘI:  O nouă specie de insectă descoperită de Societatea Ornitologică Română

Majoritatea consideră că termenii demenţă şi boală Alzheimer sunt interschimbabili, însă nu este aşa”, a subliniat medicul Clifford Jack din cadrul Mayo Clinic din Rochester, Minnesota, care a contribuit la realizarea liniilor directoare publicate în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.

Conform noului cadru de cercetare propus, maladia Alzheimer ar fi caracterizată prin dovada existenţei a două proteine anormale asociate cu această afecţiune – beta-amiloide şi tau – şi de neurodegenerarea sau moartea neuronală, toate acestea putând fi identificate prin intermediul metodelor de imagistică cerebrală sau prin teste ale lichidului cefalorahidian. De asemenea, cadrul include evaluarea severităţii bolii pe baza indicatorilor biologici şi a unui sistem de clasificare a tulburărilor cognitive.

Până în prezent, istoria medicamentelor experimentale pentru Alzheimer este sumbră, totalizând peste o sută de eşecuri, printre acestea numărându-se un tratament de la Merck, dar şi o tentativă eşuată din partea companiei Pfizer, care a anunţat în ianuarie că a renunţat la acest domeniu de activitate, precizează sursa citată.

Majoritatea acestor medicamente s-au concentrat pe eliminarea proteinelor specifice beta-amiloide din creier. Studiile imagistice recente au demonstrat că aproximativ 30% din persoanele care au luat parte la testele clinice ale medicamentelor administrate contra maladiei Alzheimer nu aveau beta-amiloide în creierele lor.

CITEȘTE ȘI:  Imaginea săptămânii: uraganul Florence văzut de pe stația spațială

Foto: speakout.de | CC Licence


Dacă ați ajuns până aici ...

… avem o mică favoare să vă cerem. Audiența Pagini Românești a crescut foarte mult și suntem mândri de acest lucru. Producem zilnic știri, analize și comentarii iar faptul că veniți și reveniți să ne citiți ne arată că suntem pe drumul cel bun. Suntem un ziar al diasporei, a cărui misiune este să informeze românii despre subiectele importante ale zilei, din România și din țara de adopție, în limba română. O facem cu pasiune și cu profesionalism. Dacă fiecare persoană care ne citește ar contribui cu doar 1$ pe lună, am putea să vă oferim mai multe informații și să acoperim mai multe evenimente. Sprijiniți Pagini Românești să continue să spună povești din comunitatea românească și să vă informeze în limba română, la mii de km de țară. Mulțumim!

Sprijiniți Pagini Românești 
Ad