Semnificația lunii mai în tradiția populară. Galerie foto

Luna mai, în tradiţia populară, debutează cu Ziua de Armindeni, care se serbează (pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi) prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Numită şi ziua pelinului, 1 Mai semnifică în tradiţia populară începutul verii.

Denumirea lunii mai derivă din latinescul “maius”. Se presupune că s-ar putea trage şi din “maiores”, care înseamnă bătrâni, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa “Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.

În tradiţia noastră populară, luna mai indică, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor.

luna mai

Luna mai este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore. În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.

Luna mai în tradiţia populară românească

Zicala populară “Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randament maxim, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul “Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

luna mai

Potrivit tradiţiei noastre populare, dacă plouă în mai şi tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belşug la porumb, fân, vin, iar dacă sunt gândaci mulţi, va fi an mănos. Se seamănă inul şi cânepa (după 13 ale lunii), hrişca (după 19), ridichile, castraveţii, fasolea, tutunul (la mijlocul lunii). Se curăţă pomii de gândaci.

Sărbătorile lunii mai

Sărbătorile populare din luna mai sunt puţine cu data fixă: 1 mai – Armindeni; 12 mai – Sf. Gherman (Harmanul viermilor); 21 Mai – Constantin Graur (Constandinu Puilor) şi 25 mai – Ioan Fierbe Piatra. Dintre cele cu dată variabilă, Înălţarea Domnului este pe 17 mai, Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) este pe 27 mai şi Sfânta Treime cade pe 28 mai, potrivit Calendarului creştin-ortodox 2018, transmite Agerpres.

P. R.
P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

Ultimele articole

Articole similare