De câte ori se prezintă, Catherine Pogonat subliniază că t-ul de la sfârșitul numelui ei trebuie pronunțat. Un nume românesc familiar celor care obișnuiesc să asculte emisiuni muzicale pe postul național de radio.
Un nume cunoscut și românilor care priveau cândva filmele în care juca actrița Margareta Pogonat, verișoară a tatălui Catherinei. Grigore Pogonat a fost și el actor al Teatrului Național din București până în anii ‘70 când, în timpul unui turneu în Franța, a decis să nu se mai întoarcă în țară. A imigrat în Quebec, stabilindu-se mai târziu la Moncton, unde a devenit profesor de teatru la universitate.
Primele amintiri ale Catherinei sunt legate de spectacolele pe care tatăl ei le punea în scenă cu studenții, de la care ea era nelipsită.
A fost odată, într-un oraș canadian, o fetiță care primea în fiecare primăvară un mărțisor de la mătușa sa care locuia într-o țară îndepărtată. Un mic simbol al primăverii, pe care Catherine îl aștepta cu nerăbdare și îl păstra apoi cu grijă într-o casetă cu comori. Toată copilăria ei a stat sub semnul acestei duble apartenențe. Pe de o parte era lumea din jur, pe care o împărțea cu ceilalți copii, pe de alta erau micile cadouri misterioase pe care le primea și acea limbă străină, în care tatăl ei vorbea uneori la telefon. « Simțeam că tata era diferit de ceilalți, dar nu îmi dădeam seama în ce fel. O vreme, am crezut că ăsta era felul lui de a fi, mai excentric. Mai târziu, când am mers în România, am găsit explicația unor aspecte legate de comportamentul său. »
Prima vizită în România a fost în 1979, când ea avea trei ani. « Se anulase legea în baza căreia tata ar fi fost condamnat la închisoare fiindcă fugise din țară. » Cu toate astea, Catherine își amintește că au fost ținuți sub supraveghere pe toată durata șederii acolo și că părinții ei erau foarte îngrijorați.
DESPRE PASIUNE
Câțiva ani mai târziu, familia se mută la Montréal și, în timpul primilor ani de școală, Catherine visează să fie actriță, cântăreață, scriitoare, dansatoare… « Exista o legătură între toate aceste opțiuni : am știut întotdeauna că meseria mea va avea o componentă creativă. Mai târziu, am descoperit că nu eram făcută pentru o meserie “solitară”, că aveam nevoie să mă adresez cuiva, să am contact cu un public. » Așa că, după mai bine de un an de studii în literatură la UQAM, Catherine Pogonat decide să facă un BAC în jurnalism. La Universitatea din Moncton, unde își va continua studiile, lucrează pentru postul de radio studențesc și este remarcată de cei care făceau emisiunea Bande à part la stația locală a postului național de radio. Așa se face că, la nici 21 de ani, Catherine primește responsabilitatea de a anima o emisiune de muzică la Radio-Canada.
E adevărat că, pentru ea, muzica a fost mereu o pasiune, însă aceasta – spune Catherine – nu e sufiecient dacă vrei să devii jurnalist. « A trebuit să muncesc din greu, să mă perfecționez ca să devin profesionistă. Unele lucruri însă nu s-au schimbat : și azi îmi place să fac lucrurile în felul meu, să lucrez cu o echipă mică și să am multă libertate. » Catherine consideră că perioada sa «literară » a ajutat-o să înțeleagă altfel jurnalismul cultural. «Un journalist spune povești, creionează personaje, transmite emoții. »
MUZICA FIECĂREI ZILE
La sfârșitul studiilor, Catherine se întoarce la Montréal și, după câteva luni petrecute la postul de radio C.I.B.L., revine la Bande à part, emisiune care se mutase și ea între timp în metropolă. Un moment decisiv în cariera sa fost oferta de a realiza o altă emisiune la Radio-Canada, în cadrul nou-înființatului Espace musique, unde va promova diversitatea culturală. Și cum un proiect nu vine niciodată singur, tânăra jurnalistă lucrează în același timp ca reporter pentru emisiunea de radio Porte ouverte și animează Silence, on court !, o emisiune care prezintă scurtmertaje din întreaga lume, difuzată de ARTV.
Au urmat șase ani sub semnul magazinului cultural Mange ta ville, la ARTV, care îi aduce, în 2009, un Prix Gémeaux la categoria Meilleure animation magazine. Urmează alte proiecte: emisiunea Ste-Catherine, la Musique Plus, Pogopop, la Espace Musique și Dessine-moi un dimanche, la Ici Radio-Canada Première. În 2014, a semnat prima sa serie documentară, Sous les étoiles, despre impactul celebrității. În prezent, este animatoare a emisiunii matinale de radio L’effet Pogonat, la ICI Musique și a emisiunii de televiziune C’est juste du web, la ICI ARTV.
În paralel cu activitatea la radio și televiziune, Catherine Pogonat scrie cronici pentru reviste ca Elle Quebec sau Clin d’oeil. De-a lungul timpului, ea a fost invitată să prezinte numeroase evenimente culturale sau emisiuni speciale precum Sacré talent !, La nuit blanche de Montréal en lumière, Le tapis rouge des Jutras sau L’autre gala de l’ADISQ.
PARADOXUL ROMÂNILOR
În vara lui 1998, Catherine Pogonat sosea la București pentru a-și cunoaște rădăcinile. « M-am recunoscut acolo, mărturisește tânăra jurnalistă, adăugând că s-a simțit acasă din prima clipă. « E vorba despre sentimentul de apartenență. Mi-am descoperit trăsături românești.» Catherine a revenit anul următor în România unde a petrecut alte două luni, profitând de această vacanță pentru a vizita diverse localități: Bucuresti, Cluj, Brasov, Sinaia, Bran și Vama Veche. «Cel mai greu e de luptat cu ospitalitatea românească, râde ea. De câte ori spuneam că m-am săturat, gazda îmi umplea din nou farfuria cu mâncare».
Catherine spune că îi place mult « le côté latin » al temperamentului românilor : exuberanța lor, umorul, plăcerea de a râde și de a vorbi. Toate acestea amestecându-se cu melancolia, ceea ce îi face pe români un «popor paradoxal » în ochii ei. Un popor care îi va rămâne mereu aproape, prin legătura specială avută cu tatăl ei, Grigore Pogonat, cel care a înfruntat exilul pentru ca fiicele sale (Catherine are o soră mai mică, actrița Brigitte Pogonat) să se nască în libertate:
« Grégory le clown a adopté une technique particulière pour survivre à l’exil: faire de son existence un grand spectacle. Avoir un clown pour papa m’a appris à aimer me déguiser en momie avec des rouleaux de papier de toilette, à voir des étoiles là où il n’y en a pas, à aimer les danses spontanées au milieu de la rue et les chansons qui sortent de nulle part.
Mon père faisait d’une sortie au restaurant un numéro de cirque, et d’une balade en voiture, un voyage interplanétaire. Il jouait tout le temps. Avec lui, la moindre tâche quotidienne pouvait se transformer en un formidable tour pendable! Quand je suis allée visiter la Roumanie à l’âge adulte, j’ai reconnu, quelque part entre la grisaille des bâtiments communistes et les rubans colorés des gitanes qui volaient au vent, cet esprit joueur et coquin que possédait mon père. J’ai retrouvé chez le peuple roumain cette façon unique de faire un pied de nez aux problèmes, de tirer la langue aux troubles politiques ou sociaux, de sortir un lapin d’un chapeau. Comme pour insuffler de la joie à un pays qui a trop souffert…
C’est bientôt Noël, et mon père n’est plus là pour me faire éclater de rire avec ses airs de pantomime, de grand enfant basané. Mais je porte toujours en moi cette envie de faire de ma vie une comédie musicale. Merci, papa. » (Revista Elle, ediția Quebec)
În prezent, Catherine Pogonat poate fi ascultată de luni până vineri, între 8.30 și 12.00, pe Ici Musique, la emisiunea „L’effet Pogonat”. La Montreal, Ici Musique se recepționează pe frecvența 100.7 FM.
Dacă vreți să aflați mai multe despre Catherine Pogonat, iată câteva articole care i-au fost dedicate în presa canadiană:
Catherine Pogonat, une animatrice à part
Mange ta ville à Artv – «Un projet de rêve» pour Catherine Pogonat
Pop goes the world: ICI Musique’s L’effet Pogonat and Vi@Fehmiu shake up Montreal radio
Dar cel mai mult puteți afla din propriile ei texte:
Chronique de Catherine Pogonat: Je Rajeunis, une annér à la fois
