În Germania a început sâmbătă celebrarea a 200 de ani de la naşterea lui Karl Marx, într-o atmosferă controversată, cu mai multe manifestaţii preconizate pentru a denunţa moştenirea politică a filosofului adept al “dictaturii proletare”.
O expoziţie permanentă a fost inaugurată sâmbătă dimineaţă în casa natală a celui care a scris “Capitalul” din oraşul Trier, în apropiere de graniţa cu Franţa şi Luxembourg, unde Marx a văzut lumina zilei la 5 mai 181. În total, 600 de evenimente – expoziţii, concerte, piese de teatru, conferinţe – sunt prevăzute în lunile următoare la Trier, având drept scop trecerea în revistă a vieţii şi operei lui Karl Marx, ale cărui lucrări au inspirat comunismul, relatează AFP citat de Agerpres.
Evenimentul cheie prevăzut la mijlocul zilei de sâmbătă este controversata inaugurare a unei statui din bronz a gânditorului german, înaltă de 5,5 metri şi oferită de China, ţară oficial comunistă în continuare.
Suficient pentru a naşte controverse într-o Germanie împărţită timp de decenii şi unde reprimarea şi comunismul din RDG a lăsat urme adânci. Mai multe manifestaţii sunt prevăzute în cursul zilei organizate de asociaţii sau partide ultragiate de acest omagiu oferit celui considerat părintele comunismului.
Primarul din Trier, social-democratul Wolfram Leibe, a respins criticile celor care îl acuză că a primit statuia pentru a-i încânta pe turişti şi pe investitorii chinezi: “Este un simplu gest de prietenie al Beijingului”, a declarat el AFP.
La peste 130 de ani de la moartea lui Karl Marx la Londra, în 1883, autorul ‘Capitalului’ şi ‘Manifestul Partidului Comunist’ (cu Engels) rămâne unul dintre intelectualii cei mai controversaţi din lume: critic vizionar şi acerb al capitalismului pentru unii, inspirator al dictaturilor sovietică, chineză sau cubaneză pentru alţii.
Unele ţări revendică încă marxismul ca inspiraţie ideologică, precum China sau Vietnam.
Discreditată de căderea Zidului de la Berlin şi prăbuşirea dictaturii sovietice, opera sa creată în perioada primei revoluţii industriale a cunoscut un oarecare reviriment. A fost utilizată de cei critici faţă de derivele capitaismului în urma crizei financiare din 2007-2008, sau faţă de adâncirea ecartului între bogaţi şi săraci. Şi inspiră încă mişcări politice din Occident.
Pentru stânga radicală Die Linke, foarte puternică în fosta RDG, criticile faţă de moştenirea lui Marx nu îşi au locul. “Dacă cineva este responsabil de ceea ce s-a făcut în numele său, atunci Iisus Hristos nu ar mai trebui să fie răstignit în nicio biserică”, sublinia sâmbătă una dintre liderele formaţiunii, Sahra Wagenknecht, într-un ziar local german.
