Statul jos prea mult timp afectează sănătatea creierului persoanelor aflate la jumătatea vieţii şi a vârstnicilor, conform unui studiu efectuat în Statele Unite.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) a descoperit că un comportament sedentar manifestat pe perioade îndelungate afectează sănătatea creierului prin subţierea cortexului cerebral şi, în plus, creşte riscul de apariţie a bolilor de inimă şi a diabetului, dar şi de deces prematur se mentioneaza in studiu citat de UPI.
În concluziile cercetării, publicate joi în jurnalul ştiinţific PLOS One, oamenii de ştiinţă au notat că sedentarismul dăunează regiunilor creierului cu rol esenţial în procesul de formare a amintirilor afectând grosimea lobului temporal median, o structură ce include hipocampul.
De asemenea, ei au descoperit că o creştere a nivelului de activitate fizică nu este suficientă pentru a îndepărta în mod considerabil efectele dăunătoare ale unei vieţi sedentare.
Subţierea cortexului cerebral poate fi un fenomen precursor declinului cognitiv şi al instalării demenţei la persoanele aflate la jumătatea vieţii şi la vârstnici.
Cercetătorii de la UCLA au studiat 35 de persoane cu vârste cuprinse între 45 şi 75 de ani. Acestea au indicat nivelul de activitate fizică şi numărul mediu de ore petrecute zilnic pe scaun în săptămâna anterioară studiului.
Fiecare persoană a fost supusă unui test de imagistică prin rezonanţă magnetică de înaltă rezoluţie prin care au putut fi observate detalii ale lobului temporal median.
Perioadele petrecute stând jos au variat între trei ore şi 15 ore pe zi.
“Cu fiecare oră petrecută jos se observă o scădere cu 2% a grosimii” lobului temporal median, a indicat autoarea principală a studiului, Prabha Siddarth, biostatistician în cadrul Institutului Semel pentru cercetări în domeniul neurologiei şi a comportamentului uman de la UCLA.
Cercetătorii nu au descoperit nicio asociere semnificativă între creşterea nivelurilor de activitate fizică şi grosimea lobului temporal median, însă Siddarth a precizat că mesajul cercetătorilor nu este că activitatea fizică nu ar avea efecte pozitive. Potrivit acesteia, studiile au demonstrat că mişcarea îmbunătăţeşte grosimea cortexului cerebral şi prezintă de asemenea şi alte beneficii fizice, precum îmbunătăţirea sănătăţii cardiace.
