Producătorii plătesc prețuri ridicate pentru a falsifica alimentele și pentru a-și spori profiturile. Cei care fac acest lucru, inspirați de dopajul sportiv, crează produse din ce în ce mai sofisticate pe care experții le detectează din ce în ce mai greu.

În lumea sportului există organizații care îi plătesc pe oamenii de știință pentru a crea medicamente dopante nedetectabile de către laboratoarele Agenției Mondiale Anti-Doping. Acest tip de înșelătorie este din ce în ce mai activ și în domeniul alimentar. Laboratoarele de ultimă generație sunt folosite pentru a falsifica substanțele chimice.

Fraudă alimentară este o crimă economică, având o răspândire explozivă în lume, spune Sébastien Rioux, de la Catedra de Cercetare alimentară din cadrul Departamentului de Geografie de la Universitatea din Montreal. „Una dintre provocările de viitor va fi  lupta dintre cei care fac frauda alimentară și specialiști care încearcă să o detecteze“ declară Sébastien Rioux, conform Journal de Montreal.

Producătorii bogați plătesc o avere pentru a găsi o modalitate de manipulare a produselor și pentru a-și mări marja de profit. Între timp, oamenii de stiinta de la Agenția Canadiană de Inspecție Alimentară concurează cu imaginația acestora pentru a descoperi aceste fraude.

Un studiu din 2010 a indicat suma de 15 miliarde de $ banii care a ajuns în buzunarele evazioniștilor, reprezentând 10% din piața mondială.

Exemplul mierii falsificate este bine documentat. Adăugarea zahărului lichid pentru a dilua produsul, este baza unei fraude uriașe. „Am știut de mult timp că există probleme, mai ales cu astfel de produse provenite din China”, spune Rioux.

Ceea ce a declanșat semnele de întrebare ale experților a fost cantitatea excesivă de miere de pe rafturile magazinelor. „Când în lume nu există suficiente albine pentru a produce toate mierea care este vândută ceva nu funcționează „, adaugă el.

Cu toate acestea, agențiile și cercetătorii sunt blocați. „Nu putem dovedi toate falsurile. Cei care fac acest lucru folosesc laboratoare cu tehnologii avansate „, spune Sébastien Rioux. „Știm că există o crimă, dar nu o găsim. ” Atunci când inspectorii inventează metode noi de detectare și evazioniștii inovează rapid un nou mod de a ocoli descoperirea falsului.

Exemple de falsuri alimentare (la scară largă)

  • Siropul de arțar
  • Laptele (cazul melaminei din lapte în China)
  • Uleiul de măsline modificat
  • Suc de fructe fals natural
  • Mierea diluată
  • Conservele de roșii

Cazuri de denaturare (la o scară mai mică)

  • Modificarea datei de expirare
  •  Vinderea unui produs (pește sau carne) altul față de cel afișat
  • Certificare ecologică falsă

Dacă ați ajuns până aici ...

… avem o mică favoare să vă cerem. Audiența Pagini Românești a crescut foarte mult și suntem mândri de acest lucru. Producem zilnic știri, analize și comentarii iar faptul că veniți și reveniți să ne citiți ne arată că suntem pe drumul cel bun. Suntem un ziar al diasporei, a cărui misiune este să informeze românii despre subiectele importante ale zilei, din România și din țara de adopție, în limba română. O facem cu pasiune și cu profesionalism. Dacă fiecare persoană care ne citește ar contribui cu doar 1$ pe lună, am putea să vă oferim mai multe informații și să acoperim mai multe evenimente. Sprijiniți Pagini Românești să continue să spună povești din comunitatea românească și să vă informeze în limba română, la mii de km de țară. Mulțumim!

Sprijiniți Pagini Românești 
Ad
SURSĂJournal de Montreal
Articolul precedentJumătate dintre canadieni nu mai consideră căsătoria necesară
Articolul următorCând dobânda nu e totul
Teo Avrămescu
Este un jurnalist român cu peste 25 de ani de experienţă în televiziune. A intrat în presa în 1993 la Canal 31, care în 1995 s-a transformat în Protv. Aici a fost până în 2001 reporter, redactor, comentator sportiv, realizator de emisiuni, prezentator de ştiri sportive şi quiz-show. Un an şi jumătate la B1Tv, 6 ani directorul departamentului Sport la National Tv , din 2004 comentator Eurosport iar în 2009 ca director, a alcătuit redacţia televiziunii Digi Sport unde a rămas pînă în 2016 comentator şi analist sportiv. Este licenţiat al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi sport din Bucureşti şi deţinător al centurii neagre 2 DAN în judo.