Revista 22 din România a publicat lista surselor și persoanelor de influență ale Securității din America și Canada. Lista conține nume surprinzătoare, cum ar fi cel al laureatului Nobel pentru medicină, George Palade, în cazul SUA. Și lista din Canada conține câteva surprize, dar trebuie făcută o precizare importantă.
„În unele cazuri este posibil să vorbim despre o relație mutual avantajoasă, iar în unele despre ceea ce în limbaj tehnic se numește „exploatare în orb“. Adică, este foarte probabil ca unii dintre cei menționați să beneficieze de circumstanța „naivității“ și să nu fi realizat că numele și acțiunile lor sunt folosite şi manipulate în interesul susținerii regimului lui Nicolae Ceaușescu”, spune autorul articolului din Revista 22, Mădălin Hodor.
Rămâne deci de studiat câte și ce persoane aflate pe această listă au avut într-adevăr o colaborare cu Securitatea.
„Persoana de influență“ nu reprezenta o categorie standard din punctul de vedere al raporturilor cu Securitatea, nefiind vorba despre o colaborare clasică. În aceste situații este vorba despre o „zonă gri“ a relațiilor cu organul represiv, dar una care nu se datorează lipsei unei legături concrete sau a refuzului respectivului de a „presta servicii“. În primul rând, era vorba despre profilul persoanei în cauză, profil care fie făcea inutilă o colaborare „tipică“ (serviciile aduse fiind ca importanță mult peste cele ale unei surse obișnuite), fie ar fi reprezentat un risc major de deconspirare a legăturii în cazul unor contacte regulate. Cu atât mai mult era nevoie de prudență în cazul celor stabiliți în SUA și Canada”, mai spune Mădălin Hodor.
Lista numelor din comunitatea românească din Canada
Corneliu Dima Drăgan – ziarul Tricolorul. Este folosit în acțiunea de unificare a emigrației românești.
Jean Țăranu – medic, președintele Asociației Române din Canada, realizator de emisiuni radio. Realizează acțiuni de combatere a activităților iredentiste maghiare, de promovare a adevărului istoric despre Transilvania și prezentare a realităților românești contemporane.
Eugen Buia, regizor (Toronto) Folosit pentru organizarea unor manifestări pe linia popularizării culturii, civilizației și artei românești.
Rozeta Mociornița, artist plastic Realizează acțiuni de promovare a artei și culturii românești contemporane.
Nicholas Andreescu, om de afaceri (Toronto) Sprijină acțiunile noastre pe linia popularizării culturii și artei românești.
Remus Tzincoca, muzician, ministerul Culturii din Quebec. Angrenat în acțiunea de unificare a imigrației românești.
Dumitru Ichim, doctor în teologie, preot Kitchner, Ontario, ziarist și realizatorul emisiunii tv „Ora Românească”. Combate legionarii din parohia lui V Trifa și pentru menținerea unui climat favorabil țării în rândul imigrației române.
Eugen Caraghiaur, ziarul „Dreptatea” – Acționează pentru menținerea unui climat favorabil Republicii Socialiste România.
Romul Vuia, inginer, cercetător științitific. Este folosit în acțiuni de influență economică.
Matte Mateescu, cercetător științific, Institutul de Drept Spațial și Aerian. Realizează acțiuni de influență economică și politică.
Alexandru Rapaport, om de afaceri, Montreal. Este folosit în contracararea acțiunilor ostile ale iredentiștilor maghiari.
Aron Bonca, economist. Realizează emisiuni de radio pentru popularizarea realităților din Republica Socialistă România.
Stelian Totti, biolog. Acționează pentru contracararea manifestărilor iredentiste.
Jean Aerichide, medic. Este folosit în acțiuni anti-iredentiste.
Ioan Spiratos, om de afaceri. Este folosit în acțiuni de influență economică.
Alexandru Moraru, inginer. Este folosit în unele acțiuni de influență economică.
Aurel Blaga, inginer, Ottawa. Realizează acțiuni de influență economică.
Lazăr Lupu, om de afaceri. Este folosit în contracararea acțiunilor iredentiste.
Carola Rabinovici, om de afaceri. Este folosită pe linie de influență economică.
Samuel Strulovici, medic, Ontario. Acționează pentru popularizare realităților românești.
Adrian Baranga, ziarist, „Ecouri românești”. Este folosit în acțiuni de popularizare a realităților din Republica Socialistă România.
Legătura cu persoanele de mai sus se realizează, prin mijloace specifice, de la caz la caz, în țară, în terțe țări sau în spațiile de reședință, scrie la sfârșitul documentului.
[scribd id=379374130 key=key-ybvzqnUyFREYp9R75re6 mode=scroll]
Mirările listei
Ziaristul publicației 22 este mirat de prezența a două nume pe listă, unul din Statele Unite, și un al doilea din Canada.
„Realmente de mirare este și prezența pe listă a lui George Palade, „profesor, biochimist, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, care desfășoară acțiuni de influență pe lângă unele personalități americane și acționează pentru promovarea legăturilor cu țara“ (poziția 12 din tabelul privind SUA), sau a Rosettei Mociorniță, „artist plastic, realizează acțiuni de popularizare a artei și culturii românești contemporane“ (poziția 4 din tabelul privind Canada)”, scrie Mădălin Hodor în articolul său.
Nota redacției Pagini Românești
Dacă citim descrierile din dreptul fiecărui nume, vedem că unele dintre ele sunt lipsite de echivoc. Atunci când se scrie „este folosit în acțiuni de popularizare a realităților din Republica Socialistă România” sau „este folosit în acțiuni de influență economică” șansele ca relația să fie una nevinovată sunt mici.
Altele sunt descrieri a ceea ce făcea persoana respectivă. E greu de tras o concluzie și de stabilit dacă aceste persoane sunt vinovate de ceva.
Pentru unele, cum este cazul doctorului Jean Țăranu, articolul din Revista 22 conține precizări importante, care lasă să planeze dubiul. Doctorul Țăranu a fost la conducerea Asociației Culturale Româno-Americane alături de alte două nume de pe listă: George Roman și Nicholas Bucur. Bucur a publicat o carte în Statele Unite cu titlul: „Ceauşescu of Romania, Champion of Peace” la Quills and Scrolls Publishing Company, Cleveland, Ohio, SUA, 1981.
Prezentarea acestei liste va produce emoție în comunitatea românească din Canada. Este normal. Am ales să o publicăm, dar am făcut-o cu inima strânsă. Pentru că ea nu conține suficiente informații pentru a stabili clar o linie de demarcație, pentru a stabili vinovății.
Unele dintre persoanele care apar pe listă nu mai sunt printre noi și nu se mai pot apăra în vreun fel. Altele sunt încă în viață.
Cum spune Mădălin Hodor, „documentul prezentat nu oferă toate răspunsurile. Căutarea lor este abia la început”.
