România are cele mai multe mame adolescente din Europa. 9.282 de minore au născut în 2015, în timp ce 676 dintre mame aveau între 10 şi 14 ani. Anual, româncele fac peste 70.000 de avorturi, iar una din zece femei care avortează este adolescentă.
Problema mamelor adolescente a revenit în dezbaterea publică din România în urma unei declarații controversate a purtătorului de cuvânt al Patriarhiei.
„Toate aceste cazuri care se invocă au în spate, de fapt, motive sociologice: abandon școlar, plecarea părinților în străinătate, lipsa de acces la informare virtuală, deci pe internet, în mediul rural, și nu în ultimul rând, apartenența la o anumită etnie unde, după cum știm, viața sexuală se începe mult mai devreme”, a declarat Vasile Bănescu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, despre mamele minore din România.
Cine sunt acești copii care au copii?
I-am contactat pe cei de la asociația Salvați Copiii care, prin Alexandra Boeriu, coordonatoarea departamentului de comunicare, ne-a oferit câteva studii în acest sens, studii pe care le-am folosit la redactarea acestui articol.
Statisticile sunt relevante:
– În România, din 1000 de adolescente între 13 și 19 ani, 35 sunt mame.
– 25 de fete devin zilnic mame.
– 700 de fete devin anual mame înainte de a împlini 15 ani.
România are cele mai multe mame adolescente din Europa. 9.282 de minore au născut în 2015, în timp ce 676 de mame aveau între 10 şi 14 ani. Anual româncele fac peste 70.000 de avorturi, iar una din zece femei care avortează este adolescentă.
Căsătoriile între minori
Căsătoria înainte de vârsta de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și este ilegală într-un număr tot mai mare de țări. Cu toate acestea, în prezent, aproximativ 40 de milioane de fete adolescente cu vârste cuprinse între 15-19 ani sunt căsătorite.
Nici cu privire la acest indicator, România nu stă mai bine în statistici, deși legislația permite căsătoria doar între majori, adolescenților între 16 și 18 ani fiindu-le permisă doar în cazuri excepționale, în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților sau a tutorelui și cu autorizarea din partea instanței de tutelă.
Astfel, în România, 6,7% dintre adolescenții cu vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit.
Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) și Bulgaria (8,4%) înregistrează valori apropiate.
Media europeană este de aproximativ 2%.
Dintre țările din alte zone ale lumii cu valori sub cea a României amintim: Ghana (6,4%), Iordania (5,9%), Kazakhstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland (4,3%) și Brazilia (3,9%).
Sarcina în adolescență
Complicațiile cauzate de sarcină și de naștere reprezintă a doua cauză principală de deces pentru fetele adolescente cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani la nivel global.
Este mai puțin probabil ca mamele tinere să frecventeze școala și mult mai posibil ca acestea să se confrunte cu probleme de ordin economic. Acest lucru le expune pe ele și pe copiii lor la pericol de exploatare, sănătate precară și perpetuarea ciclurilor de sărăcie.
Dintre toți indicatori, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cel mai îngrijorător, România atingând cifra de 34 de nașteri la 1000 de adolescente. În Europa, doar 2 state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri.
E un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tobago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3).
În plus, datele Eurostat (2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistra cel mai mare număr de nașteri cu mame între 10 si 17 ani (9,282 de nașteri, adică 4,7% din totalul nașterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 și 14 ani).
BOR și educația sexuală
„Nu trebuie să absolvim cursuri de kamasutra ca să fim oameni normali”.
Această propoziție rostită de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei explică cum vede Biserica Ortodoxă din România problema educației sexuale în școli. Între educație sexuală și kamasutra este o mare diferență. A învața despre propriul tău corp, a învăța despre cum poți rămâne însărcinată nu are nimic de-a face cu sexualitatea deșănțată pe care și-o imaginează Biserica Ortodoxă Română că ar fi în manualele școlare.
Interzicerea educației sexuale în școli, așa cum vrea BOR, nu are legătură cu ortodoxia. Grecia, o țară ortodoxă, a introdus un program pilot de educație sexuală în 1980. Din 1995, cursurile de educație sexuală au devenit obligatorii și ele încep la vârsta de 6 ani.
BOR este însă mai interesată de teoriile conspirației decât de realitatea din România săracă.
„A propune studierea unei materii cum este educația sexuală în fiecare an al procesului de învățământ este un lucru fără susținere logică. Pentru că nu trebuie să fim experți în sexologie, nu trebuie să fim experți în patologii sexuale ca să fim oameni normali. Temerea care se ascunde în spatele introducerii unei asemenea materii este următoarea. Ea poate deveni vehiculul unei educații de tip homosexual, de tip transexual, de tip transgender”, mai spune purtătorul de cuvânt al BOR.
Educația sexuală este obligatorie în 20 dintre cele 28 de state membre UE.
Romii și românii
Purtătorul de cuvânt al BOR a încercat să explice numărul mare de nașteri în rândul fetelor minore prin apartenența acestora la minoritatea romă. Ce putem spune? Din Dealul Patriarhiei, România se vede altfel. Și nu neapărat corect.
Realitatea este că afirmațiile purtătorului de cuvânt al BOR sunt 1) discriminatorii, 2) false. Conform datelor Institutului Național de Statistică al României, 80% din minorele care nasc sunt românce. Romii reprezintă o medie de 10-12% în rândul mamelor copil.
„Avem varianta simplistă şi posibil rasistă, să spunem că apartenenţa etnică este de vină, da, faptul că sunt romi, sau avem varianta în care explicăm o variantă mult mai complicată şi mai sociologic explicabilă în sensul că dacă coroborăm mediul de rezistenţă, nivelul de studiu, veniturile pe care familia respectivă le are, accesul la informaţie şi aşa mai departe s-ar putea să vedem că de fapt determinanţii principali nu sunt în niciun caz apartenenţa la o etnie, ci hai să zicem apartenenţa la un grup social sărac – pătura săracă. În general, numărul de copii mare şi viaţa sexuală începută la o vârstă mică este apanajul păturii sărace. Determinantul etnic poate lucrează, dar nu lucrează atât de tare”, a declarat Gelu Duminică, sociolog şi directorul Asociaţiei Împreună, într-un interviu acordat ziarului Gândul din România.
Spre aceeași concluzie merge și ultimul studiu realizat de cei de la Salvați Copiii, în martie 2018: sărăcia și lipsa de educație, inclusiv cea sexuală, sunt cauzele principale pentru acest fenomen. 6 din 10 mame minore nu au avut acces niciodată la informații privind sănătatea reproducerii sau educație sexuală. 7 din 10 mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială. 5 din 10 gravide minore și din cele din gospodării defavorizate nu au fost controlate de medicul ginecolog în timpul sarcinii.
În loc de concluzii
Până la urmă, nu credem că e cineva care-și dorește să facă un avort de dragul avortului. Avortul e o soluție de criză. Educația sexuală ar putea preveni o parte din aceste situații.
