Familia Ovi și Monica Bercan, proprietarii braseriei Kruhnen, ne-a primit cu căldură în braseria lor artizanală, un loc simplu, dar plin de magie, unde cei doi experimentează și creează arome noi, încapsulate în beri de microbraserie, cele mai multe cu nume românești.

Nu ne-am putut opri și am și gustat câteva. Vi le recomandăm din toată inima. Sunt excelente oricând, dar mai ales în aceste vremuri călduroase.

Monica și Ovi Bercan.
© Florin Talos – Pagini Romanesti

Deși sună foarte nemțește, Kruhnen este o berărie care se mândrește și scoate în față tot timpul originile sale românești.

Kruhnen este de fapt numele orașului Brașov în dialectul săsesc.Ați ghicit, cei doi soți vin din Brașov.

De profesie ingineri mecanici, cei doi nu au avut nicio legătură cu berea până la venirea lor în Canada, în 1997. Bine, în România, o beau pe terasele orașului, dar nu mai mult de atât.
Vizita la braseria lor a fost o adevărată incursiune în procesul de fabricare al berii. Am vorbit despre drojdia de bere, malț, hamei și influența apei în procesul de fabricație al berii.

Filtrată vs. nefiltrată

Am aflat lucruri interesante despre diferențele dintr-o bere de micro-braserie și una produsă pe scară largă, cum sunt cele de la Molson, de exemplu.

Berile produse pe scară largă sunt beri filtrate. Ciclul lor de fabricație durează aproximativ cinci zile. După care, berea ajunge în magazine. O bere filtrată are un timp optim de consum: șase luni. După această perioadă ea își pierde din savoare.

© Florin Talos – Pagini Romanesti

Spre deosebire de berile filtrate, berile de microbraserie se obțin mult mai greu. Procesul de fabricație durează cinci săptămâni. O bere artizanală încă mai fermenează puțin după ce este pusă în sticle.

Bere artizanală poate fi cosumată oricând: chiar și peste șase luni, Chiar și peste un an sau doi. Ea e asemenea vinului.

De la pasiune la afacere

Braseria Kruhnen a început cu o pasiune. Ajuns în Quebec, Ovi Bercan a luat contact cu berile de microbraserie produse în provincie. Apoi a început să citească și a investit o sumă importantă pentru bugetul familiei într-un mic echipament care să-i permită să fabrice prima lui bere.

© Florin Talos – Pagini Romanesti

Familia își amintește că Ovi i-a prezentat prima sa bere soției, în ajunul plecării sale în România. Aceasta i-a spus că nu e bună deloc și să o arunce. Peste trei săptămâni, la revenirea în Canada, Monica a gustat o nouă bere. Asta da, Ovi, a ieșit. Era aceeași bere pe care o gustase cu trei săptămâni înainte.

Prima bere fabricată de Ovi se găsește și azi în portofoliul braseriei. Se numește l’Ordre du Dragon și față de varianta inițială are în plus un ingredient secret.

CITEȘTE ȘI:  La 10 ani, a găsit un păianjen care nu a mai fost văzut în Quebec

Drumul de la pasiune la afacere nu a fost însă ușor. Ovi a început să facă bere în 2006. El a experimentat până în 2011 când braserie Kruhnen s-a instalat la Blainville.

Echipamentul a fost făcut special pentru ei, după planurile lui Ovi, care a profitat de studiile sale de inginerie. El s-a dus personal în China unde a căutat și găsit un fabricat care să poată confectiona echipamentul conform specificaților sale.

© Florin Talos – Pagini Romanesti

O producție diversificată

Kruhnen produce acum 1.000 de litri de bere pe ciclu de brasaj. Capacitatea poate fi crescută la 2.000 de litri dacă va fi cazul.

Braseria produse 14-15 tipuri de bere, de la albă la neagră.

Acestea sunt distribuite într-o rețea de 300 de puncte de distribuție, iar recent artizanii români au încheiat acorduri și cu magazine din rețeaua IGA Extra sau Metro Plus.

Cei mai buni distribuitori rămân însă magazinele specializate în desfacerea berilor de microbraserie.

Cei doi privileagiază o relație amicală cu distribuitorii. Aceștia sunt protejați și sprijiniți ori de câte ori este cazul cu promoții sau evenimente de degustare. Legat de acestea din urmă, cei doi preferă să fie prezenți personal când produsul lor este oferit spre degustare.

„Nimeni nu cunoaște berile noastre mai bine ca noi și nimeni nu poate explica originea lor și a numelor mai bine decât o facem noi”, spune Monica.

Cât de bine își cunosc cei doi berile? L-am întrebat pe Ovi dacă poate recunoaște și numi fiecare bere pe care o face, legat la ochi, doar după gust. „Dacă e berea mea, sigur”, spune el. „E ca și cum ar fi copilul meu. Îl recunosc dintr-o mie”.

Imigrantul brasseur, o specie rară

Universul microbraseriilor, un concept care și-a făcut drumul spre Quebec pornind din California și Columbia Britanică, este, în mare, o lume extrem de quebecheză.

Când Ovi și Monica au început, în Quebec mai era doar un singur emigrant care brasa bere, un belgian. Nici azi situația nu e mult diferită: a mai apărut un singur imigrant în peisaj, un basarabean instalat la Boisbriand.

Cu toate acestea lumea microbraseriilor este prietenoasă. Cei doi au fost adoptați fără probleme și oamenii au fost curioși să afle povestea lor. Pentru că în această industrie, fiecare are o poveste.

O poveste românească

Ovi Și Monica Bercan nu au încercat niciodată să ascundă originile lor românești. Site-ul lor prezintă berile ca având „savoare de Transilvania”. Publicul local e înnebunit după beri ca Drăgaica, Afumatul, Lupul Dacic sau Ada Kaleh. Pe care le și pronunță cum trebuie.
Cei doi sunt în spatele etichetelor și poveștilor de pe fiecare sticlă de bere.

© Florin Talos – Pagini Romanesti

DTPA (Draconic Transylvanian Pale Ale), cu o etichetă cu chipul lui Vlad Țepeș pe ea, a câștigat Premiul Publicului la un festival de bere din Quebec.

CITEȘTE ȘI:  Enescu, de ziua națională, la Toronto

„Tentația de a ne folosi de imaginea lui Dracula este foarte mare, dar evităm acest lucru. Vrem să spunem oamenilor de aici adevărata poveste a lui Vlad Țepeș, nu mitul lui Dracula”, ne spune Monica.

Ca mic fabricant, ai de rezolvat o mulțime de probleme. Distribuție, aprovizionare, dar și altele la care lumea nu se gândește.. „Cum ar fi dislexia”, ne spune Monica. Dislexia este o problemă în Quebec și au descoperit asta pe cont propriu, după ce au realizat că oamenii nu citeau corect primele lor etichete. Așa că au refăcut totul.

Berea orașului Blainville

Compania a crescut mult în ultima perioadă. În 2018, cifra de afaceri s-a dublat. Dar Ovi a lucrat singur până în 2016 când Monica a putut renunța la job-ul ei și a venit să-l ajute.
Una din realizările lor în acest an – brasarea berii oficiale a orașului Blainville pentru a 50-a aniversare de la recunoașterea localității ca oraș. Kruhnen a realizat trei beri diferite pentru acest eveniment, beri pe care primăria orașului le-a cumpărat și le oferă la diverse evenimente care marchează aniversarea localității.

Inițial Primăria dorea aceeași bere în sticle cu trei etichete diferite, câte una pentru câte un personaj istoric local. Cei de la Kruhnen au insistat până li s-a dat voie să creeze trei beri cu savoare unică, special pentru acest eveniment. Au ieșit: John Tapp (albă cu salvie), Aline Desjardins (albă cu iasomie) și Louis-Jean-Baptiste Celoron din Blainville (albă cu ceai de Ceylon).

Încă necunoscuți românilor

© Florin Talos – Pagini Romanesti

Berile produse de Kruhnen încă nu sunt suficient de cunoscute românilor. Majoritatea clienților sunt quebechezi. Dar noi zicem că e păcat. Berea e excelentă.


Dacă ați ajuns până aici ...

… avem o mică favoare să vă cerem. Audiența Pagini Românești a crescut foarte mult și suntem mândri de acest lucru. Producem zilnic știri, analize și comentarii iar faptul că veniți și reveniți să ne citiți ne arată că suntem pe drumul cel bun. Suntem un ziar al diasporei, a cărui misiune este să informeze românii despre subiectele importante ale zilei, din România și din țara de adopție, în limba română. O facem cu pasiune și cu profesionalism. Dacă fiecare persoană care ne citește ar contribui cu doar 1$ pe lună, am putea să vă oferim mai multe informații și să acoperim mai multe evenimente. Sprijiniți Pagini Românești să continue să spună povești din comunitatea românească și să vă informeze în limba română, la mii de km de țară. Mulțumim!

Sprijiniți Pagini Românești 
Ad