De 11 ani, domnul Marius Vizer conduce destinele Federației Internaționale de Judo. Este românul cu cea mai înaltă funcție din sportul mondial, președintele unei federații internaționale iar pentru o vreme a fost și președinte al SportAccord, o uniune a tuturor federațiilor sportive mondiale.
Născut în România, a urcat treptele ierarhiei una câte una. A fost mai întâi sportiv, apoi antrenorul celui care a devenit campion Mondial și European de juniori, Alexandru Lungu în 1994, iar în anul următor a devenit președinte de onoare al Federației Române de Judo. În 1998 este ales președinte al Federației Române de Judo.
Între anii 2000 – 2007 a deținut funcția de președinte al Uniunii Europene de Judo, perioadă în care a dezvoltat judo-ul pe continent prin crearea de Cupe Mondiale și Super Cupe Mondiale în cele mai mari capitale europene, crescând totodată nivelul și expunerea acestui sport.
În 2007, dl. Marius Vizer a fost ales președinte al Federației Internaționale de Judo iar din acel moment a implementat o serie de reforme care au dus la dezvoltarea și popularizarea incredibilă a judo-ului, dintre care amintim:
– a creat World Judo Tour (o serie de concursuri anuale compuse din 10 turnee Grand Prix, 5 Grand Slam și un turneu Masters);
– a organizat Campionatele Mondiale în fiecare an (mai puțin în anul olimpic);
– a introdus punctajul în clasamentul mondial pe fiecare categorie de greutate;
– a rebranduit imaginea Federației Internaționale de Judo;
– a dezvoltat și implementat noi strategii de marketing, care au crescut vizibilitatea la nivel mondial a judoului;
– a atras sponsori și a introdus premierile în bani la turneele din seria World Judo Tour și Campionatul Mondial.
Înaintea Campionatelor Mondiale individuale și pe echipe mixte de judo de la Baku – Azerbaijan, (20-27 septembrie), dl. Marius Vizer a avut amabilitatea să răspundă în exclusivitate întrebărilor adresate de Pagini Românești pentru toți românii din Canada și din întreaga lume.
Se împlinesc 11 ani de când ați fost ale președinte al Federației Internaționale de Judo, care a fost cea mai mare provocare în toată această perioadă ?
Reformarea Federației Internaționale de Judo a fost cea mai mare provocare de când sunt președinte FIJ, obiectiv pe care l-am îndeplinit cu succes cu noua echipă, urmând să continuăm an de an cu îmbunătățiri pe toate planurile, în trend cu progresul media, IT, marketing și bineînțeles cel al sportului.
Care a fost momentul din viața dv. când ați hotărât să faceți mai mult pentru judo urcând treptele ierarhiei: președinte FRJ, UEJ, FIJ ?
Factorul mobilizator a fost câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1999 împreună cu clubul meu de judo Liberty din Oradea, gândindu-mă că dacă am reușit pe plan sportiv, aș putea reuși și pe plan diplomatic-sportiv.
Ce impact credeți că va avea judo-ul la J.O. de la Tokyo asupra spectatorilor dar și al sportivilor?
Reîntoarcerea judoului la Jocurilor Olimpice de la Tokyo, după 1964, este un moment marcant cu atât mai mult că vom avea în premieră competiția pe echipă mixtă.
Va fi o presiune în plus pentru judo și pentru Federația Internațională faptul că ediția din 2020 va avea loc în țara de origine a acestui sport care va veni în premieră și cu concursul pe echipe mixte ?
Nu este o presiune, ci o onoare, după cum am spus, va fi o premieră.
Competițiile de judo individuale și cele pe echipe vor fi un eveniment unic, atât pentru mișcarea olimpică cât și pentru sport în general.
FIJ a adoptat multe modificări în ceea ce privește regulamentul și punctajul în judo, care a fost impactul acestor schimbări asupra sportivilor, dar al spectatorilor? Cât mai poate fi îmbunătățită înțelegerea judoului?
Schimbările aduse pe parcursul anilor au fost generate de dorința structurii care conduce sportul, de a face judoul mai accesibil pentru spectatori, media, sponsori și desigur pentru lumea judoului.
Simplificarea regulilor și creșterea spectaculozității sportului sunt factori esențiali pentru înțelegerea și promovarea judoului.
Judo este considerat sportul cel mai educativ, având principii și calități morale unice. Dacă societatea românească consumă altfel de valori, este decizia ei.
Judo-ul a căpătat o popularitate extraordinară în ultimul deceniu ca urmare a proiectelor FIJ de modificare a sistemului de concurs (Grand Prix, Grand Slam etc), a ierarhizării sportivilor pe fiecare categorie dar și prin televizarea turneelor din World Judo Tour și totusi, în România nicio televiziune nu a mai achiziționat aceste drepturi pentru competițiile de judo, cum comentați acest lucru ?
Judoul este transmis în 170 de țări, în direct, incluzând Highlights și News în peste 200 de țări. Mai mult nu pot să comentez despre difuzarea judoului pe canalele de televiziune românești.
Judo este considerat sportul cel mai educativ, având principii și calități morale unice. Dacă societatea românească consumă altfel de valori, este decizia ei.
Federația Română de Judo a adus un maestru japonez, pe sensei Kohei Oishi, care să coordoneze loturile olimpice. Ce impact credeți că va avea aducerea sa asupra performanțelor sportivilor români pe termen scurt dar și pe viitor ?
Sensei-ul japonez este un mare maestru, iar dacă va fi susținut și i se va acorda încredere, sunt sigur că va reforma judoul românesc din punct de vedere sportiv și rezultatele nu vor întârzia să apară.
În cât timp credeți că se vor vedea rezultatele muncii sale și dacă va fi suficient doar atât pentru ca judoul românesc să rămână la nivelul de performanță cu care ne-a obișnuit, ținând cont că de la ultima ediție a mondialelor și a europenelor, România după mulți ani, s-a întors fără medalie ?
Evoluția rezultatelor pozitive depinde de determinarea sportivilor, de susținerea de care vor beneficia precum și de unitatea judoului românesc, astfel încât toți să pună umărul și să ofere lotului naționalui cât mai mulți sportivi valoroși care să ajungă pe treptele podiumului.
Ce alte programe de dezvoltare își propune FIJ în viitor după ” Judo pentru Pace” și acțiunile pentru copii din taberele de refugiați ?
Am început acum 10 ani un serial documentar, Judo for the World, care își propune să promoveze valorile judoului din topul mondial și nu numai. Este un documentar care marchează în același timp și momente extreme din țările în care se practică judoul de valoare, având un mesaj determinant și motivațional pentru toate țările și comunitățile de judo.
Am înființat în același timp centre de pregătire în Mexic, Ungaria și Tashkent, susținând continuu participarea sportivilor din peste 100 de țări la evenimente majore ale calendarului FIJ.
Două programe educative de formare și-au pus amprenta asupra judoului mondial: IJF Academy și Judo in Schools, în 60 de țări, fiind alocați 500.000$ pentru fiecare țară.
Obiectivul FIJ nu este doar stimularea activității competiționale ci și promovarea virtuților și principiilor judoului în rândul tinerilor pentru a fi transmise mai departe societății.
„Scopul final al judo-ului este să îți creeze o disciplină perfectă care sa te ajute să faci lumea mai bună” – Jigoro Kano, părintele judo-ului
Ce așteptări aveți de la actuala ediție de Campionat Mondial de la Baku din punct de vedere sportiv?
Sunt convins că acest campionat mondial, care se va desfășura la Baku, va fi un succes al judoului atât pe plan sportiv cât și ca promovare a acestuia.
Sper ca noi talente să se remarce la această competiție în ierarhia clasamentului mondial și țările care au depus eforturi susținute în acest sens să își îndeplinească obiectivele propuse.
Partenerii noștri locali din Azerbaidjan au depus până acum toate eforturile alături de FIJ pentru a asigura reușita acestui campionat.
România și judo-ul
Prima ediție a Campionatelor Mondiale de judo a avut loc în 1956 în Japonia la Tokyo și a existat o singură categorie de greutate – open.
În întrecerea supremă de judo, România a obținut până acum 13 medalii: 4 de argint și 9 de bronz.
Prima medalie pentru România a fost câștigată de Constantin Niculae, argint, în 1981 iar cele mai multe medalii au fost obținute de Andreea Chițu, două de argint și una de bronz și de Alina Dumitru, 3 medalii de bronz.
