La 10 octombrie, s-a marcat Ziua mondială a sănătăţii mintale. A fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.

Campania din 2018 are ca temă „Tinerii şi sănătatea mintală într-o lume în schimbare”, potrivit site-ului wfmh.global, şi atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă tinerii în lumea noastră, în prezent, şi asupra a ceea ce au nevoie tinerii pentru a se dezvolta sănătoşi, fericiţi.

„Imaginaţi-vă că aţi creşte în lumea noastră astăzi. Luptând constant cu efectele încălcărilor drepturilor omului, ale războaielor şi ale violenţei în familie, în şcoli şi în afaceri.

Tinerii petrec cea mai mare parte a zilei pe internet – se confruntă cu crime şi agresiuni cibernetice şi se implică în jocuri video violente. Numărul cazurilor de sinucidere şi cel al abuzurilor de substanţe nocive au crescut constant, tinerii se simt singuri şi persecutaţi, (…) se află la vârsta când se pot declanşa boli psihice grave şi totuşi învaţă prea puţin sau deloc despre boala mintală”, se arată în mesajul postat pe site-ul amintit.

Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală încurajează factorii de decizie ai ţărilor şi organizaţiilor din întreaga lume pentru „a lua o poziţie şi a cere mai mult pentru această populaţie vulnerabilă” – tinerii – pentru că „viitorul nostru depinde de ea”.

CITEȘTE ȘI:  Turcot: lucrări majore de joi seara până luni dimineața

O multitudine de factori de natură socială, demografică, psihologică sau biologică contribuie la menţinerea sănătăţii mintale a unei persoane. Tulburările mintale apar în toate culturile şi în toate etapele vieţii. De asemenea, pe lângă ceilalţi factorii genetici şi psihici, integritatea sănătăţii mintale se asociază cu schimbările sociale rapide, cu nivelul stresului de la locul de muncă, discriminarea de gen, excluderea socială, stilul de viaţă nesănătos, riscurile violenţei de toate tipurile, cu alte probleme de sănătate, cu accesul la îngrijire şi tratament şi cu încălcările drepturilor omului.

Din cauză că sistemele sanitare, la nivel global, se confruntă cu mari probleme în acordarea de îngrijiri în domeniul sănătăţii mintale, iar resursele disponibile sunt insuficiente, numeroase persoane cu tulburări mintale din ţări din întreaga lume nu primesc niciun fel de ajutor.

La nivel mondial, milioane de oameni suferă astăzi de afecţiuni mintale sau neurologice sau de probleme psihosociale provocate de abuzul de alcool şi de droguri. Bolile mintale şi neurologice, afectând sănătatea în general, pot să blocheze capacitatea omului de a se realiza profesional şi de a fi de folos comunităţii, se arată într-un material Agerpres.

Sănătatea mintală în Quebec

Unul din cinci locuitori din Quebec va fi afectat de boli mintale în timpul vieții. În Montreal, vorbim despre 2% din populația adultă care suferă de tulburări grave și pe termen lung și 29% care se vor confrunta cu depresie majoră sau tulburări de anxietate sau tulburări legate de consumul de droguri sau alcool.

CITEȘTE ȘI:  Un sfârșit de iarnă intens și un aprilie cu șanse de primăvară

Cele mai frecvente boli mintale sunt depresia (10% până la 15% dintre persoane suferă în timpul vieții), tulburări de anxietate și psihoze.

Până în 2020, depresia se va clasa pe locul al doilea printre principalele cauze ale dizabilității la nivel mondial, chiar în spatele bolilor cardiace.

Costurile pentru dizabilități reprezintă între 4% și 12% din costurile salariale din Canada. Reclamațiile legate de boala mintală (în primul rând depresia) le-au depășit cele legate de bolile cardiovasculare, devenind categoria cu cea mai rapidă creștere a costurilor cu dizabilități în Canada.

În fiecare an, 20% din muncitorii canadieni suferă de boli legate de stres.

Problemele de sănătate mintală la locul de muncă costă întreprinderile canadiene aproape 14% din profiturile lor anuale nete, până la 16 miliarde de dolari anual.

Cifrele acestea sperie? Angajatorii încă nu realizează importanța ajutorului și recunoașterii acestor probleme, altfel decât prin newslettere trimise angajaților. Studiile arată că programele de promovare a sănătății sunt eficiente numai atunci când există condiții favorabile de management (în special cele care promovează satisfacția angajaților la locul de muncă), pentru că reconcilierea dintre job și viață de familie este azi un obiectiv de carieră.

Material realizat cu informații oferite de Agerpres și L’Institut universitaire en santé mentale de Montréal.

Ad