Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare. Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății. Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic. Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.
Toate cele afirmate mai sus reies dintr-un studiu făcut de patru cercetători (Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subțirică) de la Universitatea Babeş-Bolyai pentru fundația Fundaţiei Friedrich Stiftun. Studiul a fost făcut pe un eșantion de 1427 de profesori, aleși aleator dintr-un eșantion aleator de 140 de școli.
87% din totalul profesorilor cuprinși în eșantion apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România. Pe de altă parte, trebuie observat că 45% dintre profesori acordă aceleași calificative pozitive (foarte bine sau bine) scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor.
Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind o proiecție pozitivă, același procent ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de legea religioasă (care ar presupune lipsa partidelor politice și absența mecanismelor electorale).
Profesorii tineri, cei cu tendințe autoritare
Cel mai grav este dacă privim aceste răspunsuri defalcate pe grupe de vârstă. Drama este că profesorii tineri, sub 35 de ani, sunt cei care pferă cel mai mult un conducător cu mână de fier (54% dintre ei), un regim militar (22,4% dintre ei) sau un guvern religios (15.9% dintre ei).
Spre comparație, la grupa de vârstă peste 51 de ani, doar 11,2% sunt de acord cu un regim militar și doar 8,8% cu un guvern controlat de Biserică).
Lipsă totală de încredere în procesul democratic
Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19% în Guvern. Pe de altă parte, instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%). Merită notat și faptul că peste două treimi dintre respondenți declară nivele modeste de interes pentru politică. Peste 60% dintre
respondenți declară nivele reduse de încredere în organizațiile non-guvernamentale.
Intoleranța profesorilor: între consumatorii de droguri și persoanele care stau împreună fără a fi căsătorite
Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt persoanele dependente de droguri (58.7%), respectiv cele dependente de alcool (53.6%).
În ordinea descrescătoare a proporției de respondenți (în eșantionul de profesori), al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de persoanele de etnie romă (42.5%), alte categorii care cumulează procente ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii (38.3%), persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți (33.1%).
Profesorii de la oraș sunt mai toleranți față de migranți, dar, atunci când este vorba despre persoanele de etnie romă, această toleranță dispare.
Bătaia, încă ruptă din rai
Majoritatea profesorilor condamnă practicile referitoare la forme de violență în contextul familiei, însă părerile sunt departe de a fi unanime. Astfel, 14.4% consideră că uneori e justificat ca soțul să își lovească partenera, iar 31.6% sunt de părere că lovirea copiilor de către părinți este un comportament care poate fi, câteodată, justificat.
Romii ar trebui separați
Profesorilor li s-a pus următoarea întrebare: Credeți că elevii romi ar trebui să învețe în clase separate de restul elevilor sau să învețe împreună cu restul elevilor?
13.1% dintre profesorii respondenți în cadrul sondajului au declarat că, în opinia lor, elevii romi ar trebui să învețe mai degrabă în clase separate și nu în aceleași clase cu ceilalți elevi.
Cu alte cuvinte cel puțin unul din opt profesori se pronunță direct în sensul segregării
școlare pe criteriul etnic, prin plasarea elevilor romi în clase separate. Dacă ținem cont și de cei care nu au răspuns la întrebare, 8,3%, atunci doar patru din cinci profesori au optat pentru varianta învățării în aceleași clase.
Alte cifre
- 61% dintre profesori cred că învățământul dinainte de 1989 era mai bun decât cel de acum și 50,1% cred că învățământul românesc este mai bun decât cel din occident.
- 50% cred că se discută prea puțin despre valorile pozitive promovate de către liderii legionari din perioada interbelică.
- Doar 60% nu sunt de acord cu pedeapsa cu moartea
- Peste 60% nu sunt de acord cu căsătoriile homosexuale
