Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.
El a prezentat raportul privind activitatea managerială a procurorului-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
“În temeiul prevederilor articolului 54, alineatul 4, coroborat cu articolul 51, alineatul 2, litera b din Legea 303/2004, cu modificările, completările ulterioare privind statutul judecătorilor şi procurorilor declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr”, a anunţat Toader, la Ministerul Justiţiei.
El a adăugat că raportul de evaluare, însoţit de propunerea de revocare a procurorului general, va fi transmis miercuri seara către Secţia pentru procurori a CSM în vederea studierii, analizării şi elaborării avizului consultativ, precum şi preşedintelui României pentru a decide potrivit competenţelor legale ce îi revin.
Ministrul Justiţiei a afirmat că faptele enumerate în raport sunt “de netolerat” într-un stat de drept, iar activitatea managerială a lui Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale.
“Considerăm că actele şi faptele enumerate în prezentul raport, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea managerială a domnului Augustin Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale. În aceste condiţii, nu se mai poate susţine ocuparea în continuare şi exercitarea de către domnia sa a funcţiei de conducere din cadrul Ministerului Public. Toate elementele prezentate susţin gravitatea comportamentelor, mesajelor publice ale procurorului general, care, prin managementul realizat, a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional”, a susţinut Tudorel Toader, citat de Agerpres.
20 de motive, unele ridicole
Hotnews a sintetizat din discursul ministrului Toader cele 20 de motive invocate de ministrul Justiției în justificarea cererii sale.
1. Procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA.
2. Din dosarul de candidatură la funcția de procuror general lipsea evaluarea.
3. Faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.
4. Ignorarea situațiilor de criză.
5. Susținerea deciziei secției de procurori a CSM de a scoare din raportul privind DNA pasaje critice din raportul Inspecției Judiciare
6. Discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive.
7. Folosirea cu plăcere a sintagmei „niște inculpați de rang înalt”.
8. Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție
9. Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării.
10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, reducerea delegărilor.
11. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.
12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale.
13. Contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate.
14. Criticarea hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.
15. Tergiversarea prcedurilr în cazul propunerii pentru șefia DNA, Adina Florea.
16-17 Deciziile luate în cazul dosarului privind protestul din 10 august, încălcarea unui ordin privind mutarea procurorilor de la Tribunal la Parchet. Anularea propriului ordin
18. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.
19. Ascunderea adevărului privind respectivele protocoale.
20. Inadvertența în discursul public în cazul protocoalelor. A fost un gest de sfidare, după părerea mea.
