Atacatorii cibernetici s-ar putea să folosească, în viitor, implanturile din memorie pentru a fura, spiona, modifica sau controla amintirile umane, arată un nou raport realizat de Kaspersky Lab şi Grupul de Neurochirurgie Funcţională de la Universitatea Oxford, lansat în timpul conferinţei anuale Kaspersky Next din Barcelona.

Experţii sunt de părere că, dacă acest tip de ameninţări sunt la distanţă de câteva decenii, tehnologia de bază există deja sub forma dispozitivelor care stimulează creierul în profunzime.

În acest context, cercetătorii au îmbinat analiza practică şi teoretică pentru a explora vulnerabilităţile curente din dispozitivele implantate pentru stimularea creierului în profunzime.

„Cunoscute ca generatoare implantabile de impulsuri (IPGs) sau neurostimulatoare, aceste dispozitive trimit impulsuri către anumite zone din creier pentru tratamentul unor tulburări cum ar fi Parkinson, depresii majore şi sindromul obsesiv-compulsiv. Ultima generaţie de astfel de implanturi vine cu un software de management, atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi, instalat pe tablete sau smartphone-uri comerciale. Conexiunea dintre ele este bazată pe protocolul Bluetooth standard. Cercetătorii au descoperit o serie de scenarii de risc reale şi potenţiale, care pot fi exploatate de atacatori. Printre acestea se numără: infrastructură conectată expusă – cercetătorii au găsit o vulnerabilitate serioasă şi câteva greşeli de configurare îngrijorătoare într-o platformă de online management foarte des folosită de echipele de chirurgi, care ar putea conduce un atacator la date sensibile şi proceduri de tratament; transferul neprotejat sau necriptat de date între implant, soft-ul de programare şi orice reţele asociate ar putea permite folosirea rău intenţionată a implantului unui pacient sau al unui grup de pacienţi, conectaţi la aceeaşi infrastructură. Manipularea ar putea consta în schimbarea setărilor – care să provoace durere sau paralizie – sau în furtul de date personale confidenţiale”, se arată într-un comunicat de presă al Kaspersky Lab.

CITEȘTE ȘI:  Un program neregulat de somn creşte riscul de îmbolnăvire

Potrivit sursei citate, un dispozitiv medical implantat trebuie să fie controlat de medici în situaţii de urgenţă, inclusiv atunci când pacientul este dus la un spital aflat la mare distanţă de casa lui. „Acest lucru împiedică folosirea unei parole care nu este cunoscută pe scară largă printre medici. În plus, înseamnă că automat dispozitivele trebuie să conţină un „backdoor’ de soft. Rezolvarea acestor zone vulnerabile este esenţială, având în vedere estimarea cercetătorilor că în următorii zeci de ani vor apărea mai multe neurostimulatoare complexe şi va exista o mai bună înţelegere a modului în care creierul uman formează şi stochează amintiri. Acest context va accelera dezvoltarea şi utilizarea unor astfel de tehnologii şi va crea noi oportunităţi pentru atacatorii cibernetici”, se notează în raportul de specialitate.

Oamenii de ştiinţă se aşteaptă ca, în cinci ani, să poată înregistra electronic semnalele creierului care construiesc amintiri şi apoi să le intensifice şi chiar să le rescrie înainte de a le pune înapoi în creier. De asemenea, în zece ani ar putea apărea pe piaţă primele implanturi comerciale de stimulare a memoriei, iar în jur de douăzeci de ani, tehnologia ar putea să fie suficient de avansată pentru a permite un control extensiv asupra amintirilor.

CITEȘTE ȘI:  Strabismul ar fi putut să se afle la originea geniului lui Leonardo da Vinci

În viziunea experţilor, noile ameninţări rezultate ar putea să includă manipularea grupurilor prin intermediul unor amintiri implantate sau şterse în legătură cu evenimente sau conflicte politice.

Conform raportului citat, ameninţările cibernetice „regândite’ ar putea, de asemenea, să vizeze noi oportunităţi pentru spionaj cibernetic sau furt, ştergere sau „blocarea’ amintirilor, de exemplu, în schimbul unei răscumpărări, scrie Agerpres.

Ad