Mai avem puține zile până când România va sărbători 100 de ani de la Marea Unire din 1918, un act care a stabilit granițele României de azi și a modelat țara și cultura română. Un bun prilej pentru ca România să se promoveze pe sine și pe români, în țară și în afara ei.

Problema cea mai mare este că acest centenar pare să nu existe oficial. Pagini Românești a făcut pentru dumneavoastră o incursiune pe site-urilor principalelor instituții publice din România: Președinția, Camera Deputaților, Senatul, Guvernul României, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român.

Găsiți capturile de ecran ale acestor site-uri mai jos:

Oricine vizitează aceste site-uri realizează că aniversarea Centenarului nu există.

Logo-ul centenarului nu este afișat nicăieri, de niciunul dintre aceste site-uri, deși el a fost ales cu surle și trâmbițe de către statul român în urma unei selecții naționale.

Referințe aniversare despre cei 100 de ani ai Românei? Zero. Dezinteresul e maxim.

Doar Ministerul Culturii are niște referiri la centenar, dar pagina centenar.cultura.ro creată special de acest minister este nefuncțională.

Cei care locuiesc în Canada își vor aduce cu siguranță aminte despre cum guvernul canadian a promovat, în 2017, insistent și consistent aniversarea celor 150 de ani de la crearea federației canadiene.

Ok, poate avem o speranță cu partidele politice din România, cele care au reprezentare parlamentară. Am mers așadar la PSD, PNL, UDMR, ALDE, USR, PMP.

Rezultatul? Cu excepția liberalilor care au un logo al centenarului undeva la sfârșitul site-ului, același dezastru. Centenarul nu există pentru partidele românești.

De ce această nepăsare față de Centenarul Marii Uniri? Greu de justificat, altfel decât prin incomptența care s-a cuibărit la nivel înalt în România.

În diaspora, cel puțin cea canadiană, cei 100 de ani de România mare sunt sărbătoriți datorită inițiativelor private ale unor asociații locale. Nu sunt fonduri pentru a serba, oficial, centenarul în Canada.

CITEȘTE ȘI:  Iohannis: Trebuie să arătăm generaţiilor viitoare că noi suntem continuatori destoinici ai proiectului Marii Uniri

Asta deși, pentru acțiunile la nivel internațional, guvernul a alocat aproximativ 2,4 milioane de dolari canadieni. 18 proiecte au fost finanțate, majoritatea fiind făcute de instituții din România și, mai rău, având public țintă în diaspora extrem de redus sau deloc.

Promovarea României și a comunităților românești în rândul publicului din țările în care românii constituie o prezență numeroasă, cum e Canada? Poate la 150 de ani, dacă avem noroc.

Alte țări care serbează centenarul în 2018, cum ar fi Cehia sau Estonia sau Lituania au găsit fonduri pentru a marca, în Canada, într-un fel sau altul această cifră importantă în istoria lor.

Dar asta nu înseamnă că statul român nu a cheltuit bani pentru serbarea Centenarului.

I-a cheltuit, într-o continuă improvizație, fără un plan strategic, fără obiective realiste, cuantificabile etc. Cel puțin cam asta înțeleg eu dintr-un excelent material realizat de ziariștii de la publicația „Scena 9”.

Au fost finanțate evenimente de-a valma: Cerbul de aur a fost reinviat cu un buget de aproape 1,5 milioane de dolari canadieni. Primăria capitalei a aruncat 4.72 milioane CAD pe un monument intitulat „La fântâna cu dor” și alți aproape 3.7 milioane CAD pentru un alt monument „Unirea românilor de la 1918”. Ministerul Culturii a cheltuit 3,1 milioane CAD pentru „Monumentul Unirii de la Alba Iulia”.

Bugetul aproximativ al centenarului a fost de 51 milioane de CAD. Spunem aproximativ pentru că unele instituții publice nu au răspuns solicitărilor ziariștilor de la Scena 9.

Și dacă statuile mai au cât mai au de-a face cu Centenarul, din bugetul acestuia au fost finanțate proiecte care au legături invizibile ori foarte timide cu Marea Unire:

  • Muzeul Național al Agriculturii Slobozia a inaugurat, în martie, o expoziție intitulată „Fierul de călcat – istoric, utilitate şi rafinament” ;
  • Consiliul Județean Brașov a organizat seria de conferințe „Se ridică Țara!”, „susținute de vectori în promovarea ideilor naționale și a patriotismului” precum Dan Puric și Mihai Neamțu;
  • Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” din Bacău a organizat evenimentul „Cânepa – trecut, prezent și viitor” ;
  • Primăria Jilava a organizat manifestarea cultural-artistică „Centenarul în Jilava” (nu se știe dacă e vorba de închisoare sau localitate);
  • Consiliul Județean Buzău a făcut concursul „Mă uit pe Buzău în vale”
  • iar cei Covasna au luat finanțare pentru proiectul „1.000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România”.
CITEȘTE ȘI:  Ionel Anghel, 50 de ani, Galați-Toronto

România are o diasporă impresionantă (nu discutăm acum cauzele acestui fenomen). Risipită în toate colțurile lumii, singura soluție pentru ca statul român să ajungă la ei pentru a marca cei 100 de ani era o masivă prezență online. Nu am putut, ca țară, să facem acest lucru.

Pe online sunt proiecte, rod al unor inițiative private, pe care aș fi vrut să le văd făcute de statul român (vezi notele de la sfârșit)

Astăzi nu mai putem da deoparte internetul, Facebook sau Twitter din promovarea unui eveniment.

Canada a știut acest lucru și campania de promovare a celor 150 de ani de la crearea federației a ajuns la 5,8 milioane de persoane și a înregistrat aproape 20 de milioane de afișări pe social media. Campania „Canada 150 de ambasadori” a înregistrat peste 115 milioane de afișări.

Celebrarea a 150 de ani de Canada a avut cont dedicat Twitter, pagină dedicată pe Facebook, site web special. România? Dacă ați ajuns până aici, realizați că România nu are nimic.

Proiecte despre Centenar recomandate

100 de romani care ma inspiră
100 de sportivi, pentru 100 de ani de România
100 de voci (disponibil din 28 decembrie)
România 100
Centenarul României
Români de centenar

Ad