Ce vă preocupă acum legat de România?

Mama. Sincer, starea mamei mele mă atinge cel mai mult. Pentru că e legată direct de tot ce se întâmplă în țară: de faptul că trebuie să mearga la “n” farmacii pentru o rețetă, că trebuie să aștepte două luni pentru fonduri să-și facă analizele recomandate de doctor, că autobuzele opresc prea departe de trotuar și îi este greu să urce în autobuz din cauza asta, că i se vorbeste superior și superficial cu “mamaie”, că trotuarele sunt adevarate curse cu obstacole pentru cineva care merge cu două bastoane, că trecerea de pietoni e o zonă nesigură… etc.

Da, e o îngrijorare egoistă, dar asta mă doare cel mai tare. Mama.

Ce ați schimba la România?

Adică să aleg un singur aspect? 🙂 Ok, încerc. Cred că responsabilitatea, pentru că lipsește și pentru că fuga/indiferența față de… e un soi de boală care lasă sechele profunde. Pentru că trage dupa sine respectul, conștiinciozitatea, harnicia etc 🙂

Pe scurt, aș introduce ore de responsabilitate la grădiniță, la școala, liceu, facultate, la locul de muncă…peste tot

Ce vă face să fiți optimist legat de viitorul României?

În mare mi-am cam pierdut optimismul, sau cel puțin optimismul pe termen scurt. Însă, din când în când, mai prind speranță când mă uit la generația asta (cum este nepotul meu, cum sunt copiii prietenilor mei): au alte idealuri, sunt mai deschiși, sunt preocupați și de latura socială, umanistă dacă vreți; sunt altfel și asta îmi place.

CITEȘTE ȘI:  Flashmob românesc de 1 decembrie, în centrul Montrealului

Da, știu, sunt superficiali, nu au valori, stau cu nasul în smartphone…așa se vorbește despre ei în general dar hei…nici noi nu arătam la 18 ani a fi o generație în stare să ne descurcăăm singuri 🙂 deci e perfect normal să fie așa.

Ad