85,4% dintre români îşi asumă cu mândrie identitatea; 30,2% arborează tricolorul de ziua naţională

Citește și

Premiile Ig Nobel. Canadienii au câștigat cu o metodă de depistare a narcisiștilor… după sprâncene.

Sprâncenele persoanelor narcisiste, teama de păianjeni a entomologilor şi sunetele scoase de un aligator care a inhalat heliu s-au...

România, record de noi cazuri într-o singură zi: 1.713

1.713 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, faţă de ultima raportare, în urma testelor efectuate...

Premierul Johnson începe reînchiderea Regatului Unit şi recomandă lucru de acasă

Premierul britanic Boris Johnson le-a recomandat marţi concetăţenilor săi să muncească de la domiciliu, dacă au această posibilitate, şi...
P. R.
P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

Un procent de 85,4% dintre români îşi asumă cu mândrie identitatea, dar numai 30,2% obişnuiesc să arboreze tricolorul de ziua naţională a României, potrivit unui sondaj realizat de SC CT&Research SRL la comanda Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), dat publicităţii miercuri.

Potrivit cercetării sociologice, la întrebarea „Dumneavoastră vă simţiţi mândru că sunteţi român?”, 85,4% au răspuns „Da”, 9,6% – „Nu”, iar un procent de 5,0% au răspuns că Nu ştiu/Nu răspund.

„După cum vedeţi, procentul e covârşitor în favorabil asumării acestei identităţi. Întrebarea e binevenită şi pentru a contracara anumite opinii care consideră că în România ne confruntăm cu o ‘autoflagelare identitară’ sau cu ceea ce se numeşte ‘un excepţionalism negativ’ consacrat de anumite naraţiuni, anumite producţii de televiziune ş.a.m.d. Iată că populaţia consideră că apartenenţa la identitatea românească este un motiv de mândrie, deci intensitatea identificării este ridicată”, a afirmat Lucian Dumitrescu, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în conferinţa de presă dedicată prezentării sondajului.

- Publicitate -

La întrebarea „Dumneavoastră obişnuţi să arboraţi tricolorul acasă, de ziua naţională a României?”, 30,2% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, 66,2% – „Nu”, iar 3,6% – Nu ştiu/Nu răspund.

În opinia lui Lucian Dumitrescu, „această întrebare măsoară o chestiune subtilă”.

„Este, dacă vreţi, ceea ce se numeşte ‘naţionalism banal’, care este transformat în ‘naţionalism hot’ sau ‘naţionalism militant’ în timpul sărbătorilor importante. Aici găsim un răspuns cumva contraintuitiv şi anume că 66% dintre respondenţi nu fac acest lucru, ceea ce corelează cu faptul că la nivel emoţional, la nivel de reconstituire a comunităţii cetăţenilor, Centenarul nu a fost tocmai un succes, ba, putem să spunem răspicat că, bazându-ne pe datele chestionarului, a fost un eşec al clasei politice de astăzi care probabil că va rămâne în memoria socială cu acest profil, drept clasa politică care a ratat Centenarul”, a mai spus cercetătorul citat de Agerpres.

- Publicitate -

Sondajul relevă că respondenţii au declarat că se simt „mai degrabă”: „român şi european” în proporţie de 48,5%, „doar român” – 43,3%; „european şi român” – 4,1%; „doar european” – 2,9%, iar un procent de 1,2% – Nu ştiu/Nu răspund.

Întrebaţi „Care credeţi ca este cel mai bun vecin al României, în general?”, românii au răspuns, în ordine: Bulgaria – 26,9%; Republica Moldova – 23,1%; Serbia – 12,4%; Ungaria – 8,1%; Ucraina – 3,6%; Alt răspuns – 2,4%; Toţi vecinii – 2,4%; Niciunul – ,4%, iar 18,7% – Nu ştiu/Nu răspund.

Potrivit cercetării, 61,9% dintre respondenţi susţin unirea României cu Republica Moldova. Totodată, 57,9% dintre români consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din această ţară de a merge pe drumul integrării.

Parte a proiectului „Agresiuni identitare şi patrimoniu nematerial”, sondajul, prima cercetare comparativă pentru regiunile istorice Transilvania, Moldova, Muntenia şi Basarabia (R. Moldova), a fost realizat la nivel naţional, în perioada 13 – 21 noiembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilistic de 1.400 persoane, reprezentativ pentru populaţia României neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,6%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor, chestionarele fiind aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

SourceAgerpres
- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Sezon terminat pentru Bianca Andreescu

Anul 2020 este pierdut pentru Bianca Andreescu, care a decis să se retragă de la Roland Garros și să...
- Publicitate -

SUA au depăşit pragul de 200.000 de decese din cauza COVID-19

Statele Unite au înregistrat marţi decesul numărul 200.000 asociat noului coronavirus, potrivit datelor Universităţii Johns Hopkins, în timp ce COVID-19 continuă să ucidă sute...

Laval și Outaouais au trecut la nivelul de alertă oranj

Christian Dubé, ministrul Sănătății din Quebec, a anunțat că Laval și Outaouais au trecut la nivelul de alertă oranj. „Nu doar numărul de cazuri este...

O largă majoritate a canadienilor dezavuează protestele anti-mască

O largă majoritate a canadienilor susține purtarea măștilor și dezaprobă manifestările publice împotriva purtării acestora, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Leger Marketing....

Quebec, bilanțul zilei. Mai puține noi cazuri, dar o creștere a numărului spitalizărilor

Quebec a anunțat 489 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore. pentru un număr total de persoane infectate de 68.617. Nu a...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -