La 5 decembrie 2017 înceta din viaţă la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia, regele Mihai I, fostul suveran al României (1927-1930; 1940-1947).

Embed from Getty Images

Fostul suveran a revenit pentru ultima oară în România la 13 decembrie 2017, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui fiind adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar. În aceeaşi zi, sicriul a fost aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar spre seară, a fost transportat la Sala Tronului din Palatul Regal din Bucureşti. Zilele de 14, 15 şi 16 decembrie au fost declarate de guvern zile de doliu naţional pe teritoriul României în memoria regelui Mihai.

Embed from Getty Images

În ziua de 16 decembrie 2017, după un scurt serviciu religios oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai a fost aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal, urcat, apoi, pe un afet de tun, care a fost tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional.

Embed from Getty Images

Cortegiul funerar a parcurs traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei. La Catedrala Patriarhală a avut loc slujba de înmormântare, cortegiul pornind, apoi, spre Gara Regală Băneasa de unde Trenul Regal a plecat spre Curtea de Argeş. Regele Mihai I a fost înmormântat Catedrala Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor de la Sinaia, fiind fiul principelui moştenitor Carol şi al Elenei, principesă de Grecia. Bunicii săi au fost regele Ferdinand I şi regina Maria ai României, regele Constantin I şi regina Sofia ai Greciei, potrivit site-ului www.familiaregala.ro.

CITEȘTE ȘI:  Papa Francisc va vizita România anul viitor

A urmat cursurile şcolii primare (din 1928) la Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a familiei regale, notează volumul ”Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României” (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011).

Tatăl său, Carol al II-lea a înfiinţat la Palat (după proclamarea sa ca rege la 8 iunie 1930), o clasă specială, unde Mihai, alături de copii ce proveneau din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale, dar cu rezultate foarte bune la învăţătură, au învăţat sub conducerea generalului Traian Grigorescu. Aici, au predat nume mari ale epocii, precum istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi. Mai târziu, a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, devenind, la vârsta de 16 ani, sublocotenent în Armata Română, potrivit www.familiaregala.ro. Şi-a susţinut examenul de bacalaureat la 27 iunie 1940.

Embed from Getty Images

Începând cu 1936, Mihai şi-a făcut pregătirea militară în cadrul Batalionului Gărzii Regale a Palatului. Sublocotenent (1937) în cadrul Batalionului 1 vânători de munte, general de divizie (1940) şi mareşal al României (1941), în septembrie 1943 a obţinut brevetul de pilot de avioane, potrivit volumului amintit.

Mihai I a devenit rege al României la 20 iulie 1927, la vârsta de 5 ani şi 9 luni, în urma decesului bunicului său, regele Ferdinand (n. 12/24 august 1865-m. 20 iulie 1927), în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune. Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, între 1927-1930, de o Regenţă formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului său, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol.

Embed from Getty Images

În urma revenirii în ţară a lui Carol al II-lea, la 6 iunie 1930, guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regenţă, potrivit volumului ”Istoria României în date” (2003). La 8 iunie 1930, Parlamentul l-a proclamat pe principele Carol rege al României, sub numele de Carol al II-lea. Regele Mihai a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de ”Mare Voievod de Alba Iulia”, scrie Agerpres.


Dacă ați ajuns până aici ...

… avem o mică favoare să vă cerem. Audiența Pagini Românești a crescut foarte mult și suntem mândri de acest lucru. Producem zilnic știri, analize și comentarii iar faptul că veniți și reveniți să ne citiți ne arată că suntem pe drumul cel bun. Suntem un ziar al diasporei, a cărui misiune este să informeze românii despre subiectele importante ale zilei, din România și din țara de adopție, în limba română. O facem cu pasiune și cu profesionalism. Dacă fiecare persoană care ne citește ar contribui cu doar 1$ pe lună, am putea să vă oferim mai multe informații și să acoperim mai multe evenimente. Sprijiniți Pagini Românești să continue să spună povești din comunitatea românească și să vă informeze în limba română, la mii de km de țară. Mulțumim!

Sprijiniți Pagini Românești 
Ad