Proiectul “România Educată” iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis prevede două scenarii pentru sistemul de educaţie din anul 2030, vizând toate ciclurile de învăţământ.
Potrivit președintelui, în prezent, există elite în educaţie, însă 40% dintre absolvenţii ciclului gimnazial sunt analfabeţi funcţional, subliniind că aceasta este o mare problemă.
“20% dintre copiii României pleacă înainte să termine şcoala. Unde pleacă? Nu prea ştim. Sunt copiii cărora le fură cineva şansa de viitor. Sunt copii, majoritatea, care se pierd undeva. Foarte puţini pot fi recuperaţi. Deci, avem rezultate, ca să zicem aşa, amestecate. Nu e bine! Dacă vrem însă să construim un sistem foarte solid, trebuie să ne punem întrebarea: ce fel de pregătire vrem să dăm tinerelor generaţii? Pentru ce anume să îi pregătim? Pentru viaţă, da; pentru o carieră, da; pentru o meserie, sigur că da. Dar ce meserie? Pentru meseriile secolului XX? Este un pic greşit. Noi trebuie să îi pregătim pentru meseriile secolului al XXI-lea, evident, dar care sunt acestea?”, a afirmat Iohannis.
În ceea ce priveşte educaţia timpurie, cele două scenarii au un concept similar, axat pe dezvoltarea de competenţe specifice vârstei.
Pentru învăţământul primar şi secundar inferior este vorba despre un scenariu care prevede un ciclu primar şi secundar de patru ani, alături de un an pregătitor. Evaluarea finală se face în baza unui examen, a mediei la clasă şi a mediei tezelor unice standardizate.
Scenariul al doilea prevede o durată a educaţiei primare de şase ani şi una a educaţiei secundare inferioare de trei ani. În educaţia primară nu se acordă note sau calificative. Se păstrează portofoliul educaţional. Tranziţia se face prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier şi al unui interviu sau al unor probe specifice învăţământului tehnologic şi profesional.
Cu privire la învăţământul secundar superior, scenariul 1 prevede o durată a acestuia de patru ani. Absolvenţii clasei a XI-a, ruta profesională, finalizează un program de pregătire adiţională pentru a putea susţine bacalaureatul teoretic. Există două tipuri de bacalaureat – teoretic şi aplicat. Bacalaureatul aplicat permite accesul pe o rută de învăţământ terţiar profesional.
Scenariul al doilea prevede o durată a învăţământului secundar superior de trei ani, indiferent de forma de învăţământ aleasă (teoretică, profesională, vocaţională). Educaţia profesională are o pondere practică de 50%. Testul de finalizare a studiilor este standardizat şi transdisciplinar, dar cu accent pe conţinutul profilului. Elevii pot alege trei probe, în funcţie de opţiunile lor de studii universitare. Este recunoscut şi bacalaureatul internaţional.
În ceea ce priveşte învăţământul terţiar, primul scenariu prevede o rută de licenţă profesională compusă din educaţia oferită în colegiile universitare şi un an de educaţie suplimentară folosit pentru susţinerea licenţei.
Conform scenariului al doilea, ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat pot fi accesate de toţi absolvenţii examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată, scrie Agerpres.
