După 100 de ani

Citește și

Quebec, bilanțul zilei: Din nou peste 1.000 de cazuri, dar o scădere a numărului spitalizărilor

Cele mai recente date privind evoluția COVID-19 în Quebec arată 1.030 de cazuri noi, pentru un număr total de...

La mai puțin de două săptămâni de data alegerilor, ultima dezbatere televizată în SUA

Preşedintele american, republicanul Donald Trump, şi contracandidatul său democrat Joe Biden se vor confrunta joi seară în dezbaterea finală...

România, record de decese din cauza COVID-19

104 persoane infectate cu noul coronavirus au murit, un nou record zilnic, numărul total al deceselor în România ajungând...
George Radulescu
George Radulescu
George Rădulescu, senior editor la televiziu­nea Money.ro şi editorialist al ziarului Adevărul, are 14 ani de experienţă ca jurnalist. A publicat volumele "Un secol cu Neagu Djuvara" şi "În căutarea României pierdute". Este corespondent pentru America de Nord al trustului Money.ro.

Am început deja să numărăm a doua sută de ani a României pe care, mulţi dintre noi, şi-ar dori-o (mult) mai puţin zbuciumată decât prima. Alţii, mai pragmatici, nu-şi bat capul cu asta pentru că oricum nu vor apuca anul 2118.

Ei sunt oamenii certitudinilor. Ai palpabilităţii. Ai lui „ce bagi în gură…” şi „ce-i în mână, nu-i minciună”. Cam ăştia au organizat şi recepţiile de Centenar, cu acelaşi scenariu caraghios: discursuri de lemn, „mâncărică tradiţională”, hore, dar şi lamentări, suspine şi căderi teatrale pe gânduri.

Tot ei, oamenii certitudinilor, pun mânuţele la inimă atunci când se intonează imnul de stat, aşa cum au văzut în filme că „se face”. Nu ratează niciun prilej să îmbrace vreo ie kitsch şi să participe cu voioşie prefăcută la vreo „învârtită” unde se filmează.

- Publicitate -

Paradele militare sau ceremoniile religioase sunt alte bune ocazii de exersat prefăcătoria. Şi acolo se strâng ciorchine personaje sordide, încarnate parcă din cerneala scursă pe un colţ al ciornelor lui Gogol, Balzac, Dostoievski sau Dickens. Oameni urâţi, negustori de „suflete moarte”, paraziţi ai unui trecut onorabil, din care se hrănesc cu poftă.

Toţi aceştia au ajuns să reprezinte, cumva, statul român, fără a fi români zi de zi.

Înfăptuitorii României moderne nu numai că n-au nicio legătură cu asemenea nevertebrate, dar se şi răsucesc în morminte simţindu-le răsuflarea la ceremoniile de comemorare.

Un minut de tăcere

- Publicitate -

Cei care şi-au dedicat viaţa – şi deseori propriile averi, câştigate cinstit! – unui proiect naţional sunt cu un picior în groapa uitării colective. De pildă, Vasile Goldiş, unul dintre părinţii fondatori ai României Mari, a apărat interesele naţiunii române în mediile politice ostile de la Budapesta, riscând enorm. Vasile Goldiş nu a semnat declaraţia de fidelitate faţă de guvernul contelui Tisza, în condiţiile intrării ţării noastre în război împotriva Austro-Ungariei. Alături de numele acestui mare român pe care l-am dat drept exemplu nu poate sta, astăzi, numele niciunui demnitar de la Bucureşti, Cluj sau Iaşi. Ar fi o întinare a memoriei lui.

Cea mai decentă manifestare publică de Centenar ar fi fost un minut de tăcere, după intonarea imnului. Măcar atât ar fi meritat cei care şi-au vărsat sângele pentru România: un minut de tăcere din partea noastră, a tuturor, şi un salut curat, din partea militarilor care au luptat în Irak şi în Afganistan şi care au pierdut zeci de camarazi de arme.

Dar realitatea ne trezeşte şi din cea mai scurtă visare: oasele soldaţilor români căzuţi pe câmpurile de luptă zac prin sensuri giratorii (caz real, în 2013, la Făgăraş). Oasele martirilor din temniţele comuniste n-au fost nici astăzi spălate cu ulei şi vin şi aşezate în sanctuare, spre veşnică luare aminte. Totuşi, torţionarii şi trădătorii au continuat să primească pensii în ultimii 29 de ani.

La cum stau lucrurile, nimeni n-ar fi avut dreptul să vorbească de Centenar, cu excepţia copiilor şi a eroilor în viaţă.

Existăm atât cât există limba română

Indiscutabil, România este într-o mare cumpănă a istoriei sale, mai ales din cauza milioanelor de conaţionali care au decis să se stabilească în străinătate. Dar până şi efectele negative ale unei astfel de hemoragii ar putea fi stăvilite, prin unitatea „ţesuturilor vii” ale naţiunii.

Tinerii români, indiferent unde s-ar afla pe planetă, sunt „ţesut viu”, puternic, capabil să lepede bubele comunismului. Pe ei îi uneşte, mai mult decât orice, limba maternă. Acesta este punctul lor de plecare spre descoperirea propriei identităţi.

Bineînţeles, reprezentanţii statului nu fac nimic la acest capitol, cu excepţia finanţării unor ziare şi emisiuni (de proastă calitate) pe care le urmăresc foarte puţini români stabiliţi în străinătate. Tinerii aceştia, dispuşi să-şi redescopere şi, eventual, să-şi reinventeze ţara, sunt lăsaţi în voia sorţii. Se merge pe pricipiul lui P. P. Carp (fondator al societăţii Junimea, filogerman consecvent): „România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni”.

Aşadar, nu ne rămâne decât să sperăm că „ţesuturile vii” ale naţiunii căreia îi aparţinem prin naştere se vor regrupa miraculos, descoperindu-şi tezaurul cultural prin intermediul limbii materne. Bunicii, atâţia câţi mai sunt, părinţii şi fraţii mai mari au luat locul profesorilor de istorie şi de limba română. Ei îi vor feri pe cei mici de minciună şi le vor întinde câteva punţi spre Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz şi Alba-Iulia, chiar dacă punţile ar fi să plece din Torino, Madrid, Montreal sau Chicago.

Foto: Guvernul României.

- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

Quebec, bilanțul zilei: Din nou peste 1.000 de cazuri, dar o scădere a numărului spitalizărilor

Cele mai recente date privind evoluția COVID-19 în Quebec arată 1.030 de cazuri noi, pentru un număr total de...
- Publicitate -

Quebec vrea până la 47.500 de noi imigranți în 2021

Nadine Girault, ministrul pentru Imigrației din Quebec, a prezentat parlamentului provincial planul de imigrație pentru anul 2021.  Quebec vrea să primească anul viitor între 44.500...

Canada a înregistrat 678 de crime în 2019, cu 20 mai mult decât anul anterior

Canada a înregistrat 678 de crime în 2019, cu 20 mai mult decât anul anterior. Rata omuciderilor a crescut de la 1,78 la 100.000...

Cunoscutul dirijor Nicolae Botgros, în stare gravă la spital, din cauza COVID-19

Conducătorul Orchestrei Naţionale de Muzică Populară "Lăutarii" din Republica Moldova, Nicolae Botgros, a fost testat pozitiv la COVID-19, fiind internat în stare gravă la...

Atac terorist la Nisa. Franța, la nivelul maxim de alertă

Franţa a ridicat nivelul alertei de securitate pentru întreg teritoriul la cel mai ridicat, "urgenţă atentat", după atacul de la Nisa soldat cu trei morţi,...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -