Jimmy Page (nume real James Patrick Page – n.r.) s-a născut la 9 ianuarie 1944, în Heston, Middlesex, Marea Britanie. A început să ia lecţii de chitară la vârsta de 12 ani, dar ulterior a devenit autodidact.
La 14 ani, a abandonat şcoala pentru a cânta şi a intrat în trupa The Crusaders, alături de care a cântat în turnee timp de doi ani, apoi a făcut câteva înregistrări cu Neil Christian, inclusiv single-ul din 1962 “The Road to Love”. În timpul turneului, Page s-a îmbolnăvit şi a luat o pauză. În perioada de refacere, s-a dedicat unei alte pasiuni – pictura. S-a înscris la Sutton Art College, în Surrey.
La colegiu, Page a cântat deseori cu Alexis Korner’s Blues Inc şi cu Eric Clapton & Jeff Beck. Într-o seară, a fost remarcat de John Gibb de la The Silhouettes, care l-a rugat să participe la înregistrarea unor single-uri pentru EMI, inclusiv “The Worrying Kid”. Apoi a primit o ofertă de la Mike Leander (Decca Records), care i-a oferit posibilitatea să înregistreze cu regularitate în studio. Prima sesiune de înregistrări a fost pentru “Diamonds” cu Jet Harris & Tony Meehan, care a fost pe primul loc în topul anului 1963.
În 1964, Page a contribuit la albumul de debut al formaţiei The Kinks şi la înregistrarea single-ului “I Can’t Explain” al formaţiei The Who. Anul următor, a fost angajat de managerul trupei Rolling Stones, Andrew Loog Olham, să colaboreze pentru producerea unor albume ale artiştilor John Mayall, Nico, Chris Farlowe şi Eric Clapton. A lucrat cu Al Stewart pentru albumul “Love Chronicles”, în 1969. A cântat la chitară pe albumul de debut al lui Joe Cocker, “With a Little Help from My Friends”
În 1965, Eric Clapton a plecat din trupa The Yardbirds, iar Page l-a înlocuit. În 1966, în componenţa Keith Moon (tobe, The Who), John Paul Jones (bass), Nicky Hopkins (keyboards), Jeff Beck şi Page a fost înregistrat “Beck’s Bolero”. Această experienţă i-a oferit lui Page ideea de a alcătui un grup, alături de Beck, John Entwistle şi Keith Moon.
În 1968, împreună cu Robert Plant, John Bonham, John Paul Jones, trupa a continuat să cânte în turneu sub titulatura The New Yardbirds, iar Keith Moon a spus că noua formaţie a lui Page va avea o ascensiune asemenea unui “Lead Zeppelin”. Lui Jimmy Page i-a plăcut ideea şi a numit trupa astfel, ulterior schimbând numele în Led Zeppelin.
Recentele experienţe ale lui Page cu Yardbirds au contribuit la succesul trupei Led Zeppelin din anii ’70. Producător, compozitor şi chitarist, Page a făcut din Led Zeppelin un model pentru multe dintre viitoarele trupe rock şi a influenţat sound-ul rock al acelor vremuri.
Celebrul solo de chitară al lui Page din binecunoscuta piesă “Stairway to Heaven” a fost votat de revistele “Guitar World” şi “Total Guitar” drept cel mai bun solo de chitară al tuturor timpurilor, iar Jimmy Page a fost numit “Guitarist of the Year” cinci ani la rând în anii ’70, de revista “Creem”. În 1980, după moartea bateristului John Bonham, Led Zeppelin s-a destrămat.
Page s-a întors pe scenă în martie 1981, la un show al lui Jeff Beck, la Hammersmith Odeon. A apărut şi în concerte caritabile în 1983-1984 şi a înregistrat cu Roy Harper pentru albumul “Whatever Happened to Jugula?”. În 1984, Page a înregistrat cu Robert Plant şi cu John Paul Jones coloana sonoră a filmului “Scream for Help”.
Au urmat colaborări cu Graham Nash, Stephen Stills, Box of Frogs, The Rolling Stones – single-ul “One Hit (to the Body)”, şi Robert Plant, albumul solo “Outrider”. A mai colaborat cu David Coverdale (Whitesnake) şi cu regizorul Michael Winner pentru “Death Wish II” şi “Death Wish 3”, lansate în 1982, respectiv în 1985.
Membrii Led Zeppelin s-au reunit în 1985, pentru concertul “Live Aid”, cu Phil Collins şi Tony Thompson. În 1986, Page a reunit membrii trupei Yardbirds pentru a cânta câteva track-uri de pe “Box of Frogs” pe albumul “Strange Land”. Led Zeppelin s-a reunit din nou în mai 1988, pentru a 40-a aniversare a Atlantic Records, potrivit Agerpres.
