Al Treilea Război Mondial

„Conspiraţioniştii” zic c-ar fi început de mult, că lumea este în toiul unui război cu ea însăşi, care riscă să se sfârşească prin extincţia umanităţii.

„Raţionaliştii” sunt de părere că omul trece prin cea mai profundă schimbare de la apariţia lui şi că, până la urmă, va supravieţui. Cea de-a Patra Revoluţie Industrială aduce în jocul existenţei noastre „împerecherea” omului cu tehnologia.

Digitalizarea va dizolva, mai repede decât ne aşteptăm, organizarea socială şi de guvernare. Lumea nu va mai reveni vreodată la ceea ce este astăzi. Se naşte însă o întrebare: aceste transformări uriaşe vor genera mai mulţi câştigători sau mai mulţi perdanţi?

Dar să aruncăm o privire în trecut. Începând cu 1784, vedem efectele Primei Revoluții Industriale – folosirea apei și a aburului pentru mecanizarea producției. A Doua Revoluție Industrială a preluat ştafeta în 1870, prin folosirea electricității ca „motor” al producției de masă. În fine, A Treia Revoluție Industrială a folosit electronica și tehnologia informației pentru automatizarea producției. Majoritatea dintre noi şi-au trăit viaţa în această etapă, demarată în 1969 și ajunsă la apus, se pare, încă din 2016.

Toate „Revoluţiile” amintite au fost, sub o formă sau alta, în folosul umanităţii. Am câştigat din punct de vedere al confortului material, dar am pierdut, totuşi, din confortul spiritual. Asaltaţi de produse şi servicii, am devenit indiferenţi la mersul lucrurilor în societate şi la nevoile altora. Prosperitatea a inhibat constant sensibilitatea şi echilibrul interior al omului. Dovadă stau puzderia de cărţi menite să ne „ajute” în lupta cu angoasele şi conferinţele „motivaţionale” organizate de corporaţii pentru propriii angajaţi.

Revenind la digitalizare, aceasta ușurează şi mai mult viața personală și profesională, sporind eficiența și plăcerea. Numai un exemplu: pentru a comanda un taxi, nu mai este nevoie să vorbim cu o dispeceră care, la rândul ei, să ia legătura cu şoferul. E suficient să apăsăm de câteva ori pe ecranul telefonului inteligent, iar interacţiunea dintre oameni este „sărită”.

Intrăm însă în contact cu prieteni reali sau virtuali prin intermediul reţelelor sociale. Aşa face peste 30% din populația globului, care utilizează platforme „social media”. Oare astfel devenim mai buni, mai toleranţi şi mai atenţi la problemele celor din jur? Dacă este să ne luăm după „interacţiunile” de pe Facebook, avem mai degrabă impresia că s-a ticluit în „laboratoare” un teribil catalizator al prostiei. Idiotul invaziv, cu păreri de neclintit despre orice, a căpătat spaţiu de exprimare. Iată soldatul viitorului!

Umanitatea ar putea supravieţui, fie şi în forma ei cea mai impură, pentru că, aparent, inteligenţa artificială nu-i „citeşte” pe proşti. Şi, după cum se ştie, prostul te aduce la nivelul lui şi te bate cu experienţa. Mi-aş dori să fie o glumă, însă realitatea demonstrează contrariul.

Oricum, posibilitatea de a modifica secvenţele ADN ale unor specii de insecte şi animale – eventual şi pe cele ale omului – ne-ar putea propulsa într-o lume mai bună, fără boli ucigătoare şi fără foamete. Poate şi fără proşti agresivi, cine ştie!?

Desigur, această modificare a secvenţelor ADN este o armă cu două tăişuri. Imaginaţi-vă că o persoană oarecare ar fi în măsură să schimbe rapid ADN-ul unei întregi specii, iar acea persoană este un „comentator” de pe Facebook. De pildă, unul care crede că atacatorul preotului de la Oratoriul Saint-Joseph din Montreal este un creştin-ortodox „fundamentalist” şi că acasă are „icoane cu Arsenie Boca”.

Într-un astfel de caz nu ne-ar mai rămâne decât să sperăm în capacitatea inteligenţei artificiale de a neutraliza exemplarele nereuşite ale speciei umane…

Iată de ce înclin să cred, la rându-mi, că suntem în toiul celui de-al Treilea Război Mondial. Un război care, în ciuda bombardierelor ruseşti ce se hârjonesc cu cele americane, se duce pe tărâmul subconştientului uman. Suntem în război cu noi înşine, iar „împerecherea” omului cu tehnologia deschide calea unor forme complexe de manipulare şi abuz.

Este pregătită umanitatea, din punct de vedere etic, să treacă la o nouă etapă de industrializare? Dar să ţină sub control potenţialul distructiv al semenilor săi? Acestea sunt întrebări ale căror răspunsuri le vom afla, probabil, în perioada vieţii noastre.

George Radulescu
George Radulescu
George Rădulescu, senior editor la televiziu­nea Money.ro şi editorialist al ziarului Adevărul, are 14 ani de experienţă ca jurnalist. A publicat volumele "Un secol cu Neagu Djuvara" şi "În căutarea României pierdute". Este corespondent pentru America de Nord al trustului Money.ro.

Ultimele articole

Articole similare