La fel ca și ceilalți lideri cu care se aseamănă, cum ar fi Donald Trump, premierul Legault a ajuns la putere pe valul populismului de care profită fără să-i pese prea mult de contradicțiile pe care le stârnește în baza sa electorală.
Raportul comisiei Bouchard-Taylor (care chiar a studiat fenomenul acomodărilor religioase) limita interdicția semnelor religioase la persoanele aflate în poziții de autoritate (judecători, procurori și polițiști).
Decizia de a impune legea 21 „a laicității” vizează, trebuie să o spunem, preponderent comunitatea musulmană, pentru că hijabul este cel mai vizibil simbol religios. Alături de el intră în malaxorul CAQ-ist și kipa evreilor.
Cei care sunt în CAQ nu vor să meargă până la capăt, dovadă că au evitat să includă angajații din spitale în noul proiect de lege, pentru a nu lăsa sistemul de sănătate din Quebec mai falit decât este în prezent.
Din toată lista, presupus lungă, de cazuri în care nu ai voie să afișezi un simbol religios, cei mai afectați sunt cei care lucrează în învățământ, un domeniu unde multe femei musulmane și-au găsit o nișă.
„Auzim, de exemplu, că profesoarele care poartă hijabul fac prozelitism cu elevii, că femeia purtând hijabul este o formă de îndoctrinare, că poate traumatiza studenții. Dar niciuna din aceste afirmații nu a fost dovedită, nu există studii care să susțină aceste afirmații”, spune profesorul Gérard Bouchard într-un interviu luat de Radio-Canada.
În timp ce le gonește pe acestea din joburi, statul quebechez nu are nicio problemă să le predea copiilor la cursul de „Etică și cultură religioasă” să fie toleranți față de simbolurile religioase, inclusiv hijabul
Eșecul cel mai mare al acestei legi este că vrând să excludă religia din spațiul public de decizie, o face parte din acesta.
Sunt părinte și mă interesează extrem de puțin dacă învățătoarea copilului meu poartă sau nu hijab. Mă interesează ca ea să fie competentă, să se implice, să fie atentă la nevoile lui și să-l îndrume. Singura mea condiție este oferirea unui serviciu cu chipul descoperit. Atât.
Dar, într-o provincie în care competența cade destul de des la „și altele”, după criteriul stupid al vechimii, nu puteam avea așteptări prea mari.
Votat și de toți quebechezii care cred că imigrant = musulman și musulman = terorist, François Legault lovește acum și în credința creștină pe care acești alegători sperau ca el să o apere.
Crucifixul pleacă din parlamentul provincial și devine brusc, dintr-un simbol viu, un exponat de muzeu pe care se va așterne praful, prezentat ca o curiozitate grupurilor de elevi care vor vizita clădirea Parlamentului și turiștilor asiatici.
În teorie, cruciulițele sunt interzise, dar deputații CAQ au precizat că nu au intenția de a controla oamenii.
Dar, dacă cineva își reclamă colegul de serviciu că poartă cruciuliță, poate fi chemată la limită și poliția (cum au sugerat parlamentarii CAQ) și respectivul trebuie să aleagă între acest simbol religios și job.
Această lege e la un pas de a ne arunca într-o mare de intoleranță, în a ne face să ne turnăm unii pe alții pentru convingerile noastre religioase.
Foto: CAQ
