Omul politic Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în comuna Bobota, judeţul Sălaj, fiind fiul protopopului greco-catolic Valentin Coposu.

A urmat cursurile liceului din Blaj, apoi a devenit licenţiat al Facultăţii de Drept din Cluj, obţinând ulterior şi titlul de doctor în drept, potrivit lucrării „Personalităţile României contemporane – Protagonişti ai vieţii publice”, editată de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (Bucureşti, 1994).

A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc (PNŢ), preşedinte al Organizaţiei de tineret a PNŢ Filiala Cluj (1935-1937), precum şi preşedinte al Tineretului Naţional Ţărănesc şi al Tineretului Democrat (1938). În perioada 1937-1947, a fost secretar politic al lui Iuliu Maniu, preşedintele PNŢ. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a contribuit la stabilirea unor legături între Iuliu Maniu şi reprezentanţi ai Aliaţilor.

În 1945 a fost ales preşedinte al Filialei Sălaj a PNŢ, iar în 1946 a devenit secretar general adjunct al PNŢ şi secretar al Delegaţiei Permanente (1946-1947). A fost, de asemenea, deputat de Sălaj în alegerile din noiembrie 1946.

A desfăşurat şi o bogată activitate publicistică, colaborând la publicaţii precum „Meseşul” din Zalău, „Unirea” din Blaj, „România Nouă” din Cluj sau la publicaţiile centrale „Zorile”, „Dacia”, „Şantier”, „Cuvântul liber”, „Curierul”.

După instaurarea regimului comunist, Corneliu Coposu a fost arestat în iulie 1947, în urma înscenării de la Tămădău (din 14 iulie 1947), când au fost arestaţi mai mulţi fruntaşi ai PNŢ. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare şi crimă contra reformelor sociale”, confiscarea averii, fiind trimis în puşcărie cu regim de exterminare. Până la amnistiere, în 1964, a trecut prin 12 închisori, inclusiv la coloniile de muncă de la Canal – Poarta Albă şi Capul Midia, executând 17 ani şi jumătate de închisoare, dintre care opt ani de izolare totală. În 1948 a fost arestată şi soţia sa, Arlette, care avea să moară în 1964, după 14 ani de detenţie, se arată în lucrarea menţionată mai sus.

CITEȘTE ȘI:  Preşedintele Iohannis va fi primit marţi, la Casa Albă, de Donald Trump

După eliberarea din închisoare, Corneliu Coposu a avut doi ani şi jumătate de domiciliu forţat la Rubla, în Bărăgan. Revenit în Capitală, a fost ţinut sub permanentă urmărire, chemat de zeci de ori la Securitate, a avut numeroase percheziţii domiciliare, i-au fost ridicate corespondenţa, manuscrisele, cărţile. După eliberare nu i-au fost date nici locuinţă, nici loc de muncă, fiind nevoit să presteze o muncă necalificată în construcţii. Corneliu Coposu a continuat, în clandestinitate, să desfăşoare o activitate politică în spiritul ideilor naţional-ţărăneşti.

În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 a anunţat reintrarea în viaţa publică a PNŢ, sub denumirea de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD). A fost numit, de către grupul de refacere a partidului, preşedinte al PNŢCD; ulterior a fost ales preşedinte al partidului în cadrul Congresului din 27-29 septembrie 1991. A fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat până la moartea sa, în 1995.

Corneliu Coposu a fost unul dintre iniţiatorii Convenţiei Democrate Române (CDR), care a reunit în acei ani formaţiunile de opoziţie, iar în perioada iunie 1992-noiembrie 1993 a fost preşedinte al Comitetului Executiv al CDR. A fost senator de Bucureşti, reprezentând PNŢCD pe lista CDR, ales la 27 septembrie 1992.

CITEȘTE ȘI:  Sugestii de week-end pentru bucureșteni

În 1995, a fost decorat cu Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer, distincţie acordată de Republica Franceză, scrie Agerpres.

În iunie 1994 a plecat în Germania pentru tratamentul unei boli de plămâni, fiind supus atunci şi unei operaţii chirurgicale. A revenit în Bucureşti la 18 noiembrie 1994, reluându-şi activitatea de preşedinte al PNŢCD şi de senator. A murit la 11 noiembrie 1995, la Bucureşti.


Dacă ați ajuns până aici ...

… avem o mică favoare să vă cerem. Audiența Pagini Românești a crescut foarte mult și suntem mândri de acest lucru. Producem zilnic știri, analize și comentarii iar faptul că veniți și reveniți să ne citiți ne arată că suntem pe drumul cel bun. Suntem un ziar al diasporei, a cărui misiune este să informeze românii despre subiectele importante ale zilei, din România și din țara de adopție, în limba română. O facem cu pasiune și cu profesionalism. Dacă fiecare persoană care ne citește ar contribui cu doar 1$ pe lună, am putea să vă oferim mai multe informații și să acoperim mai multe evenimente. Sprijiniți Pagini Românești să continue să spună povești din comunitatea românească și să vă informeze în limba română, la mii de km de țară. Mulțumim!

Sprijiniți Pagini Românești 
Ad