Primăvară efervescentă la editura Hashtag care și-a lansat cele mai recente cărți la începutul lunii mai, la Maison des écrivains din Montréal. Între acestea, eseul Entre Athènes et Jérusalem. Ulysse au XXe siècle, de Louis-Thomas Leguerrier, publicat în cadrul colecției Notifications, a obținut deja un premiu: Premiul pentru cel mai bun eseu în franceză acordat de Centre de recherche des études littéraires et culturelles sur la planétarité, Université de Montréal.
Eseul proaspăt premiat al lui Louis-Thomas Leguerrier are la bază teza sa de masterat în literatură comparată despre figura lui Ulysse, dar și preocuparea pentru filozofia lui Lev Șestov cel care, în lucrarea Atena și Ierusalim afirma că gândirea occidentală a fost, de la început, sfâșiată între filozofia greacă și mesajul biblic. Al treilea element care a dus la scrierea acestui eseu a fost poemul în care Benjamin Fondane aduce în prim plan figura unui Ulysse care este « grec și evreu în același timp ».
Les beaux jours du rouleau compresseur este volumul de debut al poetei Émélie Provost. Sursa sa de inspirație se află în cotidian, în rutină, în « mormanul de haine murdare pe care nu-l termini niciodată de spălat, în dorința de a dispărea în interiorul mașinii de uscat, în gălăgia vecinilor pe care o suporți în tăcere, în războiul cu păpădiile de fiecare vară (…), în fluxul de e-mailuri care rămân necitite.” (Planète Québec).
Ceea ce a atras-o pe Miruna Tarcău, directorul literar al editurii Hashtag, la acest volum de poeme, a fost subtilitatea cu care este tratată tema marginalității, monotonia cotidianului și nesfârșitele sarcini repetitive care ajung să niveleze ființa umană.
Al treilea autor al lansării, Mattia Scarpulla, este doctor în Arte, specialitatea dans și doctorand în studii literare la Universitatea Laval. De origine italiană, Mattia a locuit în mai multe țări înainte de a se instala în Québec. Alternează ședințele de scris cu cele de exerciții fizice și consideră că această din urmă activitate își pune amprenta asupra primeia. Préparation au combat reprezintă un viraj spre proză al acestui autor de poezie și este primul său volum publicat în Québec. Cum nuvelele sale sunt despre imigranți, despre dezrădăcinare și identitate, alegerea editurii Hashtag a venit în mod firesc.
L’usine de porcelaine Grazyn, scrisă de David Demchuk, un autor cu origini ucrainene stabilit în Toronto, inaugurează seria de traduceri pe care editura are intenția să o adauge colecțiilor sale. Cunoscut ca autor de piese de teatru și scenarii, David Demchuk a publicat în 2017 primul său roman, The Bone Mother.
Acest prim roman a fost tradus în franceză de Felicia Mihali (care și ea debutează astfel ca traducătoare autorizată) și publicat la editura Hashtag cu titlul L’usine de porcelaine Grazyn. Romanul valorifică în bună tradiție horror o serie de personaje ieșite din superstiții și legende ale Europei de Est.
Fondatoarea editurii Hashtag, Felicia Mihali, a profitat de lansare pentru a anunța următoarele proiecte : publicarea unor noi cărți (traduceri, în mare parte) în septembrie și participarea la Salonul de carte din Montréal.
Șansa diversității – interviu cu Felicia Mihali, directorul editurii Hashtag
În discursul din cadrul lansării, Louis-Thomas Leguerrier mulțumea editurii Hashtag că i-a publicat eseul, deși acesta nu tratează un subiect «la modă». Joacă moda literară vreun rol în alegerile voastre?
Încă de la început ne-am propus să dăm glas autorilor care nu pot publica în altă parte nu pentru că nu sunt buni, ci tocmai pentru că nu încarnează mode și tendințe. Evident, nu ne facem o misiune din a publica tot ce e refuzat in altă parte. Dar în peisajul literar actual, atât de preocupat de succes comercial și îmbâcsit de aceleași subiecte, vrem să facem o diferență. Încercăm deci să ne întoarcem la clasicism, nu ca stil, ci ca valoare. Cred că, din când în când, cultura are nevoie de epurare, de repliere, de reinvenție.
Cu Gallimard ca distributor, care este vizibilitatea cărților în librăriile din Québec?
Fără Gallimard nici nu aș îndrăzni să mă numesc editor. Fără un distributor, o editură nu există. Din ianuarie, de când am început concret colaborarea cu ei, titlurile noastre sunt în toate librăriile din Québec, de la cele mai mici, până la marile rețele precum Archambault, Renaud-Bray, Chapters Indigo. Pe site-ul Les librairies, acolo unde sunt depozitate toate titlurile de pe piață, există o mică săgeată care arată că popularitatea cărților noastre este în creștere. Și este vorba de o editură care are numai zece luni de viață.
După ce veți obține statutul de editură acreditată de Ministère de la Culture et des Communications și fonduri de la SODEC, în ce veți investi în principal ?
Visul nostru este să dam vizibilitate vocilor din diversitate, atât etnică, cât și sexuală. Când spun minorități etnice nu mă refer la cele vizibile, ci la minoritățile invizibile sau audibile. Faptul că ai pielea albă nu înseamnă că ești mai puțin discriminat sau că găsești mai repede un editor. Cât despre autorii transsexuali, se pare că stilul lor de viață, felul în care se îmbracă și se machiază dau fiori editorilor. Primul autor trans publicat de noi a fost refuzat la un festival de poezie fără niciun fel de explicație. Aceste minorități au nevoie de reprezentare și în aceasta vom investi. Banii se vor duce în primul rând în lucrul pe manuscrise, fiindcă revizuirea profesionistă a textelor costă enorm.
Pe viitor, te gândești la parteneriate cu edituri din România?
Da, evident, însă despre acest proiect nu se poate vorbi înainte de patru, cinci ani. Editura noastră are de fapt înregistrată și o sucursală românească, pe care aș vrea să o dezvolt mai întâi ca o fereastră pentru autorii Hashtag traduși în română, iar apoi pentru autori canadieni, foarte puțin cunoscuți în România.
