Genoflexiuni

M-a întrebat un coleg american, la masa de prânz, dacă eu unul nu am sentimentul că istoria se repetă. De ce mi-a pus mie această întrebare, unul cu răspunsul atât de cunoscut?

Pentru că el, un tip de 50 de ani, şi cu mine, unul de 59, eram „seniorii” grupului strâns în jurul mesei, alături de noi mai aflându-se o tânără şi-un tânăr abia ieşiţi din facultate şi doi, tot tineri, din intervalul 35-40.

Pentru că, în consecinţă, el şi cu mine, eu în primul rând, eram cei mai în măsură să dăm un răspuns bazat pe experienţa de viaţă.

Sigur, la scara epocilor istorice, istoria se poate repeta şi chiar s-a repetat. Însă, la nivelul vieţii trăite, în cazul meu, dar şi al multora dintre cei care s-au născut şi au crescut în România ceauşistă, istoria nu s-a repetat, istoria ne-a copleşit prin variaţie.

Scenă casnică, de seară, undeva în SUA. Familie de români. El, îndreptând telecomanda spre televizor: „Deci, clownul şi-a lansat campania pentru al doilea mandat…” Ea, de lângă aragaz: „Da, nenorocitul!”

Pe autostradă, în faţa maşinii mele era un truck Chevrolet cu un mesaj „progun” lipit pe geamul din spate al cabinei. „When they come for your guns, give them your bullets first.” „Când vin să-ţi ia armele, dă-le mai întâi gloanţele.” În cabină era doar şoferul, pe cap avea o şapcă.

Un comentariu de pe Fbk spune că fără americani n-ar fi existat o „D Day”, adăugând că tot aşa a spus şi Churchill, printre primii, imediat după reuşita debarcare a trupelor aliate pe coasta Europei practic nazificate. Dacă s-ar fi oprit aici, era un comentariu ok, dar comentatorul (român de la Montreal) a mai spus-o şi pe-asta: să-l înjuri pe Trump, alături de primarul Londrei, te pune în tabăra celor care nu cunosc ori nu înţeleg istoria.

Astfel completat, comentariul a devenit aberant. Trump e detestat de majoritatea americanilor. Nu de marea lor majoritate, din păcate, dar de un confortabil procent de 55-60 % dintre ei, o spun sondajele întruna. A-l înjura e o dovadă de respect pentru eroismul soldaţilor americani, în ziua „D” şi mai departe.

Postezi ceva pe Fbk şi te-apuci să faci genoflexiuni. Nu te opreşti până nu primeşti primul like. Dacă nu eşti unul cu mii de friends, ia să vezi ce muşchi faci la picioare!

Florin Oncescu
Florin Oncescu
Florin Oncescu (n. 1960), autor de proză scurtă şi inginer în industria de aviaţie, stabilit la Montréal în 1995. Volume publicate: "Dispoziţie depresivă" (Ramuri, Craiova, 1994), "La umbra unui enciclopedist" (Omniscop, Craiova, 1999), "Întoarcerea" (Ramuri, 2003), "Ilustrate din America" (Limes, Cluj, 2007) , "Jurnalul lui Sake" (Limes, 2017).

Ultimele articole

Articole similare