Doliu în teatrul românesc. Regizoarea Cătălina Buzoianu a încetat din viață

Citește și

P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

Regizoarea Cătălina Buzoianu a murit sâmbătă, la vârsta de 81 de ani.

Informaţia a fost confirmată, pentru Agerpres, de reprezentanţi ai Uniunii Teatrale din România (UNITER).

Decesul regizoarei a fost anunţat şi pe pagina de Facebook a Casei de producţie a TVR.

- Publicitate -

„Drum lin în lumină, Cătălina Buzoianu (13 aprilie 1938 – 3 august 2019)”, scrie pe pagina de socializare a Casei de producţie a TVR.

De asemenea, pe pagina de Facebook „Amintiri din teatrul românesc” a fost postat următorul mesaj: „Trecem din nou printr-o perioadă neagră. Ne-a părăsit şi doamna Cătălina Buzoianu. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Imensă pierdere!”.

***

- Publicitate -

Cătălina Buzoianu, unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru din România, s-a născut la 13 aprilie 1938, la Brăila.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965 – 1970), la clasa de regie a profesorului Ion Olteanu. A participat, în paralel, la atelierele de creaţie ale profesorilor Radu Penciulescu şi David Esrig (potrivit http://brailapebune.net/).

După absolvirea institutului a fost repartizată la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, unde a pus în scenă spectacolele „Pescăruşul” de A. P. Cehov (1970), „Bolnavul închipuit” de Moliere (1970), „Poveste de iarnă” de William Shakespeare (1973).

A fost, apoi, regizor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, până în 1973, unde s-a făcut remarcată cu spectacolul „Peer Gynt” de Ibsen (1972), conform www.teatrul-azi.ro.

Cătălina Buzoianu a fost prim-regizor permanent la Teatrul Mic din Bucureşti (1979 – 1985). Dintre spectacolele regizate aici amintim: „Efectul razelor gamma asupra anemonelor” de Paul Zindel (1978), „Să-i îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello (1979), „Maestrul şi Margareta” după Mihail Bulgakov (1980), „Nişte ţărani” de Dinu Săraru (1981), „Trovarsi” de Luigi Pirandello (1992), „Pescăruşul” de A. P. Cehov (1993), „Sonata fantomelor” de August Strindberg (1999), „Spirit” de Margaret Edson (2001), „Lolita” de Vladimir Nabokov (2002), „Cum gândeşte Amy” de David Hare (2005), „Furtuna” de William Shakespeare (2009).

Apoi a fost regizor permanent la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti (1985 – 2006), unde a regizat printre altele: „Interviu” de Ecaterina Oproiu (1975); „O dimineaţă pierdută” de Gabriela Adameşteanu (adaptare proprie, 1986), „Uriaşii munţilor” de Luigi Pirandello (1988), „Merlin” de Tancred Dorst (1991), „Patul lui Procust” după Camil Petrescu (1995), „Şase personaje în căutarea unui autor” de Luigi Pirandello (1995), „Copilul îngropat” de Sam Shepard (1996), „Petru” de Vlad Zografi (1998), „Mutter Courage” de Bertolt Brecht (1999), „Turandot” de Carlo Gozzi (2000), „Odiseea 2001” (după un scenariu propriu şi realizat în coproducţie cu Teatrul Tourski, Marsilia), „Tatăl” de August Stindberg (2004), „Richard al III-lea se interzice” de Matei Vişniec (2006), „Noi doi” de Ileana Răducanu (2015).

În octombrie anul trecut, regizoarea Cătălina Buzoianu a fost decorată de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor.

Foto: Uniter

Articolul precedentMarius Copil, eliminat de la Rogers Cup
Articolul următorRasismul latent
- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

Muzeul Grevin din Montreal s-a închis

Muzeul Grevin din Montreal a anunțat azi că își închide porțile definitiv. Decizia a intrat în vigoare imediat. „După un...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -