O listă pe care nu și-a dorit-o nimeni

Procesul de vot a fost de cele mai multe ori un moment penibil pentru românii din diaspora.  Aceștia au fost umiliți și puși să stea la cozi interminabile, de multe ori în condiții meteo vitrege, doar pentru că PSD știe că votul românilor care sunt plecați din țară nu îi este favorabil.

Tot PSD este cel care a scos imbecilitatea după care românii din diaspora l-au impus președinte românilor pe Traian Băsescu, ca și cum votul lui Nicu din Montreal nu are aceeași putere și importanță ca votul lui Nicu din Valea Socului. Ca și cum Nicu din Montreal e mai puțin român decât tizul său din țară.

Pentru alegerile prezidențiale din noiembrie, România a introdus măsuri suplimentare, menite să ofere românilor din străinătate posibilitatea de a vota mai ușor, inclusiv prin corespondență și prin înființarea de secții de vot în orașele unde Guvernul României nu înființează de regulă secții de votare.

„Vă asigur de toată disponibilitatea noastră. Ne vom implica cu mare seriozitate, astfel încât să ne asigurăm că tot mai mulți cetățeni se vor pre-înregistra și tot mai mulți cetățeni vor reuși să voteze la aceste alegeri prezidențiale”, spunea într-un interviu publicat în Pagini Românești Florin Mitulețu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP).

În Canada, de exemplu, înființarea de noi secții de votare a picat rapid. Canada a informat România că nu permite înființarea de secții de votare suplimentare pe teritoriul său, singurele acceptate fiind cele din misiunile consulare românești.

A rămas votul prin corespondență. Din Canada, 821 de români au cerut să voteze prin corespondență și 308 au cerut înființarea de noi secții de vot. Foarte puțin, ținând cont de câți români s-au așezat pe aceste meleaguri.

Dar statisticile sunt proaste peste tot. Termenul pentru înscrierea românilor din străinătate la prezidenţialele din luna noiembrie a expirat duminica trecută și pentru vot la secţii noi au optat 38.944 de alegători, iar pentru votul prin corespondenţă 41.003, potrivit site-ului , deschis de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). În total aproape 80.000 de români, dintr-o diasporă care numără milioane, au cerut altceva.

Evident, nu înseamnă că doar 80.000 de români vor vota în străinătate în noiembrie. Numărul acestora va fi mai mare, dar nici nu înseamnă că nu se putea mai bine.

De la distanță lucrurile arată ca și cum nimeni nu și-a dorit listele astea. AEP, în ciuda asigurărilor că va face o campanie de promovare a noilor modalități de vot, nu a făcut mare lucru în acest sens.

Mai mult, chiar și cât a făcut, a făcut prost. AEP a cheltuit 3.251 de lei (aproximativ 1.000 de dolari canadieni) pentru o campanie de promovare pe Facebook, timp de șase luni. Potrivit site-ului Ziare.com, această campanie i-a vizat doar pe românii din România, niciun român din afara țării neputând vedea publicitățile AEP. Bani aruncați pe geam.

La rândul lor, românii din afara țării au privit cu suspiciune intențiile guvernului român. Ei s-au temut că datelor lor personale vor fi oferite altor instituții ale statului român, cu precădere Ministerul de Finanțe, și că asta le va atrage neplăceri.

Autoritatea Electorală Permanentă a încercat să-i asigure pe alegătorii români care se înregistrează pe portalul www.votstrainatate.ro că datele lor personale nu sunt furnizate organelor fiscale, că ele sunt destinate exclusiv proceselor electorale, că sunt doar la dispoziţia AEP şi a Ministerului Afacerilor Externe şi vor fi utilizate doar pentru acest scrutin.

În van.

Această situație ridică două probleme.

Cea mai importantă: lipsa totală de încredere în statul român. Românii plecați din țară cred că statul român nu are nici voința, nici competența de a le asigura protecția datelor personale și nu cred promisiunile că nu vor fi hăituiți cu cereri aberante.

Și la acest capitol, panta pe care trebuie să o urce statul român pentru a recâștiga încrederea românilor este una extremă.

Cea de-a doua: nu poți să vrei o țară ca afară cât timp nu te porți ca afară. România are convenții de evitarea dublei impuneri cu majoritatea țărilor. Dacă ești un cetățean onest, care muncește și plătește taxe ca orice alt cetățean onest, frica aceasta că te caută fiscul din România să îți ia bani e nemotivată. Dacă nu, atunci poate ar trebui să te întrebi ce fel de țară îți dorești, să te întrebi dacă nu cumva țara ta de adopție îți poate oferi mai mult tocmai pentru că oamenii care o locuiesc respectă regulile și își plătesc impozitele.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare