Mihail Lala, investitor principal al unei companii israeliene, a declarat că, în urma unor cercetări de 30 de ani, s-a reuşit dezvoltarea unui sistem de depistare a cutremurelor cu cel puţin patru ore înainte şi cu cel mult 12.

“Pe parcursul lunii septembrie a anului acesta am desfăşurat un ‘proof of concept’, o perioadă experimentală de testare a sistemului, monitorizând vestul Turciei şi estul Greciei, experiment care a întors rezultate de peste 90% acurateţe”, a spus Lala cu prilejul unei conferinţe.

El a menţionat că, în a doua parte a anului viitor, împreună cu Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB), compania israeliană va organiza în România o sesiune experimentală de monitorizare a zonei Vrancea. Lala a informat că, pe parcursul acestei sesiuni, ţara noastră va beneficia gratuit de acest sistem şi de alertele emise. Lala a precizat că aceste alerte vor fi furnizate doar autorităţilor statului român, nu şi publicului larg.

“Orice se întâmplă pe planetă (…) la nivel terestru se reflectă, într-o oarecare măsură, în ionosferă ca într-o oglindă gigantică (…) Dacă ştii cum să cureţi această oglindă, poţi privi o imagine clară a exact ceea ce urmăreşti; în cazul nostru, a proceselor care însoţesc un cutremur”, a afirmat Lala. El a spus că, prin intermediul unui algoritm, se transformă această imagine într-o predicţie.

“Am iniţiat un proces prin care, alături de autorităţile române, vom sprijini construcţia unui plan de răspuns în cazul unei alerte majore”, a adăugat Lala.

Rectorul UPB, Mihnea Costoiu, a precizat că sesiunea experimentală de monitorizare a zonei Vrancea va începe la mijlocul anului viitor şi va dura 6 luni. “Începând cu mijlocul anului viitor, UPB (…) va derula faza de ‘proof of work’ a acestui proiect 6 luni”, a declarat Costoiu.

În opinia sa, parteneriatul UPB cu firma Ionoterra este unul “extraordinar” pentru ţara noastră.

“Important (…) e să putem să folosim rezultatele muncii cercetătorilor în acest proiect în folosul şi siguranţa oamenilor (…) Dorim să atragem atenţia autorităţilor naţionale, structurilor de siguranţă naţională, autorităţilor locale, instituţiilor, societăţii în general: ‘Ce facem cu datele pe care le oferă acest proiect? Care e răspunsul nostru, al societăţii, la datele pe care ştiinţa le oferă societăţii? Ce am putea face în 4 ore?’ (…) 4 ore par multe, pare un timp suficient de mare să cobori din bloc să-ţi salvezi viaţa, 4 ore e un timp suficient să închidem reactoarele la Cernavodă (…) 4 ore (…) înseamnă foarte puţin, extrem de puţin, dacă nu suntem capabili să ne organizăm, dacă nu avem un răspuns”, a adăugat Costoiu, scrie Agerpres.