Peste 11.000 de oameni de ştiinţă din 153 de state au avertizat în luna noiembrie asupra ”urgenţei climatice” care reprezintă ”o mare ameninţare existenţială” la adresa umanităţii, ”grevă climatică” a fost desemnată sintagma-vedetă din 2019 de dicţionarul Collins, iar milioane de tineri din numeroase zone ale globului au ieşit în stradă de-a lungul anului militând pentru protejarea naturii şi solicitând guvernelor să declarare starea de “urgenţă climatică şi ecologică” şi să le asigure un viitor ”verde”, fără gaze cu efect de seră.
Grupul Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice (IPCC) a avertizat, în toamna anului trecut, că lumea mai are 12 ani (11, în prezent) pentru a aplica schimbări ”fără precedent” pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, sub limita convenită în 2015, în cadrul Acordului de la Paris, astfel încât să se poată evita efectele cele mai catastrofale ale schimbărilor climatice. În caz contrar, au semnalat specialiştii, există riscul înmulţirii valurilor de caniculă, a furtunilor şi inundaţiilor devastatoare sau a secetei grave din anumite regiuni, cu impact asupra ecosistemelor terestre şi acvatice, asupra oamenilor şi a altor vieţuitoare. ”Raportul arată că ne-au mai rămas la dispoziţie oportunităţi infime pentru a evita prejudiciul de neînchipuit adus sistemului climatic care susţine viaţa aşa cum o ştim”, a spus la lansarea raportului Amjad Abdulla, membru în boardul IPCC şi negociator principal pentru o alianţă de mici state insulare care riscă să fie inundate odată cu creşterea nivelului mărilor.
Efectele încălzirii globale sunt din ce în ce mai vizibile la nivel global, iar pentru mulţi incendiile şi cicloanele din ce în ce mai devastatoare au făcut ca riscurile asociate schimbărilor climatice să devină din ce în ce mai familiare. Protestele de amploare, organizate în diverse zone ale globului în acest an, reflectă caracterul de urgenţă pe care îl resimt oamenii care solicită să fie luate măsuri în privinţa schimbărilor climatice, notează The Verge.
Aproximativ 1,6 milioane de tineri au ieşit din săli de clasă în cadrul unei serii coordonate de greve în peste 120 de ţări în luna martie. Protestele au continuat în mai, în Australia şi Noua Zeelandă şi alte state, sute de mii de tineri activişti solicitând politicienilor şi oamenilor de afaceri să acţioneze mai rapid pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul combaterii schimbărilor climatice.
Vocea care s-a remarcat în timpul grevelor climatice din acest an este cea a suedezei Greta Thunberg, în vârstă de 16 ani, ale cărei proteste din faţa Parlamentului suedez şi din alte oraşe mari au catapultat-o în centrul atenţiei internaţionale. Thunberg a iniţiat “o grevă şcolară” în august 2018, în faţa Parlamentului suedez, acţiune care a reprezentat sursa de inspiraţie pentru alte mişcări similare conduse de tineri în lumea întreagă sub sloganul “Vineri pentru viitor” (#FridaysForFuture).
Protestele globale au izbucnit din nou în septembrie, înaintea unui summit al ONU la New York la acestea alăturându-se şi angajaţi de la mari corporaţii precum Amazon, Google şi Microsoft. La 20 septembrie, sute de mii de oameni din circa 150 de ţări şi din toate categoriile sociale şi profesionale au ieşit în stradă pentru a le solicita liderilor politici să ia de urgenţă măsuri concrete pentru a împiedica o “catastrofă de mediu”. Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, locurile cele mai ameninţate de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.
“Schimbările şi politicile necesare pentru a face faţă acestei crize pur şi simplu nu există”, a declarat în capitala SUA tânăra militantă ecologistă care a primit, alături de mişcarea tinerilor ”Fridays For Future”, premiul ”Ambasador al Conştiinţei” din partea Amnesty International.”De aceea, fiecare dintre noi trebuie să avanseze din fiecare unghi posibil pentru a solicita responsabilitatea celor aflaţi la putere şi pentru a le cere să acţioneze”, a adăugat Thunberg.
Tânăra suedeză a susţinut în septembrie un discurs plin de indignare de la tribuna ONU, în faţa liderilor reuniţi la summitul mondial pentru climă organizat de secretarul general al ONU Antonio Guterres la New York. “Nu ar trebui să fiu aici, ar trebui să fiu la şcoală, de partea cealaltă a oceanului”, a spus liceana. ”Cum îndrăzniţi? Mi-aţi furat visele şi copilăria cu vorbele voastre goale”, a spus Greta Thunberg adăugând: ”tinerii încep să vă înţeleagă trădarea”. ”Dacă aţi decis să ne lăsaţi baltă, vă spun: nu vă vom ierta niciodată”, a ţinut să sublinieze activista. După discursul său foarte aplaudat, tânăra a fost urmată la tribună de circa 60 de lideri politici, care ar fi trebuit să anunţe noi angajamente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cel puţin asta promisese Antonio Guterres. În realitate, mulţi s-au limitat la a trece în revistă acţiuni deja implementate, despre care ştim că sunt insuficiente, în loc să anunţe sfârşitul energiei pe bază de cărbune sau un calendar accelerat pentru trecerea la 100% energie electrică ecologică.
Luna următoare, în octombrie, sute de activişti au fost arestaţi în timpul protestelor numite ”rebeliune climatică globală”, organizate în marile oraşe din întreaga lume de grupul Extinction Rebellion (XR). Filiale regionale ale XR, cărora li s-a alăturat Global Justice Rebellion şi alte grupuri, au blocat pieţe şi traficul din mai multe zone importante, activiştii săi din întreaga lume solicitând guvernelor lor “să spună adevărul” cu privire la schimbările climatice, să declarare starea de “urgenţă climatică şi ecologică” şi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până la zero net până în 2025.
Greve climatice au avut loc şi înaintea summitului asupra schimbărilor climatice, COP25, în Spania, care se desfăşoară între 2 şi 13 decembrie la Madrid, în Spania, după ce a fost mutat din Chile.
Încurajaţi de această “recentă creştere a îngrijorării” cu privire la criza climatică, demonstrată de mişcarea FridaysForFuture şi de alte campanii, peste 11.000 de oameni de ştiinţă din 153 de ţări au atras atenţia, în luna noiembrie, asupra “urgenţei climatice” care ar putea aduce “suferinţe nespuse” dacă nu se iau măsuri urgente pentru conservarea biosferei. “Oamenii de ştiinţă au obligaţia morală de a avertiza clar umanitatea cu privire la o mare ameninţare existenţială”, au declarat semnatarii într-un articol apărut în revista Bioscience în care se subliniază că această “criză climatică a venit şi se accelerează mai repede decât se aşteptau cei mai mulţi oameni de ştiinţă”.
”Grevă climatică” a fost desemnată sintagma anului 2019 de dicţionarul Collins. Expresia a fost consemnată pentru prima dată în noiembrie 2015 când a avut loc primul eveniment sub acest slogan care a coincis cu Conferinţa ONU pe tema schimbărilor climatice de la Paris, a menţionat dicţionarul britanic pe pagina sa de internet, iar lexicografii Collins au remarcat o creştere de o sută de ori în utilizarea sintagmei în 2019.
Grevele şcolare au misiunea de a pune presiune pe politicieni “şi de a ne asigura că ei nu vor scăpa nepedepsiţi dacă vor continua în acest fel”, a declarat Greta Thunberg într-un interviu acordat cotidianului Los Angeles Times înaintea unui marş organizat la începutul lunii noiembrie în centrul oraşului Los Angeles. “Pentru că situaţia devine din ce în ce mai absurdă cu fiecare zi care trece, fără să se întâmple ceva real şi drastic”, a adăugat activista suedeză. “Ar trebui să ascultăm de argumentele ştiinţifice, care au fost prea mult timp ignorate”, a mai spus Greta Thunberg.
În luna septembrie, schimbările climatice au fost declarate în mod oficial o ”urgenţă de sănătate” de cea mai importantă organizaţie medicală din Australia, Asociaţia Medicilor din Australia (AMA), în contextul “dovezilor ştiinţifice clare care indică un impact sever asupra pacienţilor noştri şi a comunităţilor, acum şi în viitor”. În luna iunie, autorităţile din Sydney au declarat stare de urgenţă climatică, alăturându-se sutelor de administraţii locale din întreaga lume care cer adoptarea de măsuri urgente împotriva schimbărilor climatice. Alte câteva guverne locale din Australia au declarat stare de urgenţă climatică după ce autorităţile din oraşul Darebin, din regiunea Melbourne, au devenit primele din lume care au făcut o astfel de declaraţie în 2016.
Potrivit Forumului Internaţional de Urgenţă Climatică, peste 600 de jurisdicţii din 13 ţări au declarat stare de urgenţă în ceea ce priveşte clima.
OMS a recunoscut în 2015 că “schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări globale ale secolului 21”.
Papa Francisc a cerut, la începutul lunii septembrie, fiecărui om de pe Pământ să îşi schimbe obiceiurile şi stilul de viaţă pentru a limita efectele devastatoare ale modificărilor climatice şi să pună presiune pe liderii politici din lumea întreagă pentru ca aceştia să acţioneze “înainte de a fi prea târziu”. “Am creat o situaţie de urgenţă climatică, iar ea ameninţă grav natura şi viaţa, inclusiv viaţa noastră”, a declarat suveranul pontif într-un mesaj rostit cu ocazia Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Protejarea Creaţiei. “A venit momentul să privim felul în care modurile noastre de viaţă şi alegerile noastre zilnice în ceea ce priveşte alimentaţia, consumul, călătoriile, folosirea apei, a energiei şi a altor bunuri materiale sunt adeseori vătămătoare şi nerezonabile”, a adăugat papa Francisc.
De asemenea, liderul de la Vatican i-a salutat pe tinerii activişti ai cauzei climatice, afirmând că ei merită să obţină acţiuni concrete din partea liderilor politici în locul “unor angajamente neglijate din cauza unor interese partizane şi din comoditate”. “Fie ca Dumnezeu (…) să ne dea curajul de a face acest bine fără a mai aştepta ca alţii să înceapă să îl facă, fără a aştepta înainte de a fi prea târziu”, a adăugat suveranul pontif.
Nivelul de certitudine privind dovada încălzirii globale ca urmare a activităţilor antropice a atins un ”standard de aur”, accentuându-se astfel presiunea pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea limitării creşterii temperaturilor, a anunţat în februarie o echipă internaţională de oameni de ştiinţă. ”Umanitatea nu îşi permite să ignore astfel de semnale clare”, a subliniat în jurnalul Nature Climate Change echipa de specialişti, pe baza datelor obţinute în urma măsurătorilor privind creşterea temperaturilor din ultimii 40 de ani.
În 2013, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) a concluzionat că este ”extrem de probabil”, sau cel puţin 95% probabil, ca activităţile umane să fie principala cauză a schimbărilor climatice începând din anii ’50.
Material realizat cu sprijinul Agepres.
