Primăvară precoce, vară de foc şi toamnă cu furtuni şi viituri catastrofale, dar şi tornade şi cutremure importante au caracterizat anul 2019 din punct de vedere al dezastrelor naturale. Prezentăm în retrospectivă cele mai notabile astfel de fenomene înregistrate pe parcursul anului.
Anul 2019, care ar putea fi declarat unul dintre cei mai călduroşi înregistraţi vreodată, a debutat cu o vreme neobişnuită în Europa de Vest şi a continuat să copleşească ‘bătrânul continent’ cu un val de căldură excepţional de precoce. În februarie, s-au înregistrat temperaturi maxime record în Marea Britanie, ajungând chiar la 20,6 grade Celsius în Ţara Galilor şi primăvară timpurie în Franţa, cu 21 de grade Celsius în Pleyber-Christ, sau în Scandinavia unde au fost 9,1 grade Celsius în Kvikkjokk (Suedia), în apropierea Cercului Polar, dar şi 17,8 grade Celsius în Linge (Norvegia). Toate acestea în timp ce în Turcia şi Grecia ningea.
Australia a fost, însă, deosebit de afectată în acest an de caniculă, secetă şi incendii, pe acest continent fiind înregistrată cea mai călduroasă vară (decembrie-februarie) de la debutul înregistrărilor meteorologice. De altfel, prima lună din acest an a fost cea mai călduroasă lună ianuarie din istoria monitorizărilor meteorologice din Australia, cu o temperatură medie ce a urcat, pentru prima dată, la peste 30 de grade. Temperaturile extreme care au afectat sudul Australiei au condus la înregistrarea unor valori record, care au ajuns până la 46,6 grade Celsius în capitala statului Australia de Sud şi la 49,5 grade Celsius, cea mai ridicată valoare de temperatură înregistrată într-o localitate aflată la malul mării, în Port Augusta, la 300 kilometri spre nord de Adelaide.
Vara 2019 a fost cea mai călduroasă din istoria înregistrărilor meteorologice realizate în emisfera nordică, conform Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din Statele Unite. La nivel planetar, perioada iunie-august 2019 a fost a doua cea mai călduroasă de la începutul măsurătorilor care au debutat în urmă cu 140 de ani, fiind depăşită doar de temperaturile toride din 2016, potrivit raportului NOAA în care se precizează că în luna august temperatura oceanică globală a ajuns la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată în istoria meteorologiei moderne.
Totodată, în Africa s-a consemnat cea mai călduroasă perioadă iunie-august de la începutul înregistrărilor, iar în America de Sud şi Europa au fost consemnate, în perioada iunie-august, temperaturi care se clasează printre primele trei cele mai călduroase perioade similare din istoria înregistrărilor, potrivit NOAA.
Căldura extremă a afectat în acest an şi India. În luna iunie, temperaturile au depăşit 50 de grade Celsius pentru a doua oară în trei zile în Churu din statul Rajasthan, aproape de recordul de căldură înregistrat vreodată în India, de 51 de grade Celsius în localitatea Phalodi din Rajasthan în mai 2016. Valul de căldură a provocat decesul a zeci de persoane.
În Franţa, canicula din luna iunie a fost declarată una fără precedent din ultimii 70 de ani şi după 1947, anul ce a marcat debutul măsurătorilor detaliate de temperatură, prin prisma precocităţii sale, conform Meteo-France. Recordul absolut de temperatură în Franţa a fost doborât la sfârşitul lunii iunie când s-au înregistrat 45,9 grade Celsius în Gallargues-le-Montueux din departamentul sudic Gard, mult peste recordul precedent de 44,1 grade Celsius stabilit în 2003, în contextul în care şi alte ţări europene au doborât recorduri naţionale cel puţin egale cu 45 de grade Celsius (Bulgaria, Portugalia, Italia, Spania, Grecia, Mecedonia de Nord…).
În Germania, a fost doborât recordul de temperatură pentru luna iunie; în oraşul Coschen, situat la graniţa cu Polonia, valorile de temperatură au atins 38,6 grade Celsius.
Şi în Polonia a fost doborât recordul de căldură pentru luna iunie după ce s-au înregistrat 38,2 grade Celsius în Radzyn (sud-vest), temperaturile foarte ridicate contribuind la înecul a zeci de persoane care încercau să se răcorească la scăldat.
Valori record au fost consemnate, de asemenea, în Republica Cehă (38,9 grade Celsius), dar şi în Austria (36,7 grade) în Innsbruck, Tirol.
Valul de căldură extremă a afectat şi Lituania şi Letonia, unde s-au atins niveluri de temperatură maximă ce nu au fost niciodată înregistrate în iunie, potrivit meteorologilor.
Nici Japonia nu a fost ferită de caniculă. În luna august, temperaturile deosebit de ridicate au provocat decese şi zeci de spitalizări.
Italia şi Spania s-au confruntat la rândul lor cu temperaturi deosebit de ridicate în cursul verii. Canicula, cu temperaturi pe alocuri de peste 40 de grade Celsius, însoţită de vânturi violente, a condus la incendii de pădure în Catalonia (nord-est) – printre cele mai grave din ultimii 20 de ani, după cum au indicat autorităţile regionale.
Pe lângă acestea, cele mai afectate de incendii de vegetaţie declanşate de temperaturile deosebit de ridicate au fost în acest an sudul Australiei, Franţa, Portugalia, centrul Israelului, estul Germaniei, zone din Grecia, dar şi sud-vestul Statelor Unite.
De asemenea, Brazilia a cunoscut în acest an o perioadă gravă de incendii de pădure, în ciuda unei veri cu secetă moderată. Potrivit datelor satelitare publicate de Institutul Naţional de Cercetări Spaţiale (INPE), din ianuarie şi până la sfârşitul lunii august au fost înregistrate 87.257 de incendii, dintre care 51,9% în pădurea amazoniană.
Octombrie 2019 a fost cea mai caldă lună octombrie înregistrată vreodată în lume, potrivit unui anunţ făcut la începutul lunii noiembrie de serviciul european Copernicus privind schimbările climatice, menţionând că a fost a cincea lună consecutivă care a depăşit sau s-a apropiat de un nivel record. În octombrie s-a depăşit cu 0,63 grade Celsius temperatura medie a perioadei de referinţă 1981-2000, mercurul termometrelor urcând cu doar 0,01 grade peste temperatura înregistrată în octombrie 2015, însă cu 1,2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial, baza de referinţă a experţilor ONU pentru climă.
Iunie 2019 a fost cea mai caldă lună iunie, iar luna iulie a atins recordul absolut fiind declarată cea mai caldă înregistrată pe Pământ de când se fac măsurători. August 2019 a fost a doua cea mai călduroasă de la începutul măsurătorilor, iar septembrie a fost cea mai caldă înregistrată vreodată.
Ultimii patru ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată pe planetă, iar la începutul lunii decembrie, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a anunţat, cu ocazia Summitului asupra Climei (COP25) desfăşurat la Madrid, că 2019 se numără printre primii trei cei mai călduroşi ani înregistraţi din 1850 şi încheie un deceniu de ”căldură excepţională”. Anul 2019 face parte din deceniul 2010-2019, care este ”aproape cu siguranţă” cel mai călduros înregistrat vreodată. ”Începând cu anii 1980, fiecare deceniu succesiv a fost mai călduros decât precedentul”, a arătat OMM.
Pe fondul creşterii temperaturilor la nivel global, sute de mii de persoane din zonele aride ale globului se află într-o situaţie deosebit de periculoasă. În Angola, peste 500.000 de locuitori se confruntă cu insecuritatea alimentară din cauza unei secete severe care afectează mai multe provincii, peste 200.000 dintre acestea fiind în pericol. De asemenea, Botswana, ca şi restul ţărilor din sudul Africii, se confruntă cu o secetă severă agravată de încălzirea globală, care pune în pericol securitatea alimentară a populaţiei şi a animalelor sălbatice.
La sfârşitul anului, Australia se confrunta, pe fondul secetei, cu incendii de vegetaţie scăpate de sub control şi care au devastat mai multe zone din estul continentului. Astfel de fenomene se produc frecvent odată cu apropierea verii australe, însă ele au apărut mai devreme în acest an şi sunt deosebit de virulente. Potrivit estimărilor de la începutul lunii decembrie, circa 2 milioane de hectare au fost distruse de flăcări, un teritoriu echivalent cu jumătate din suprafaţa Elveţiei. Cel mai afectat este statul Noul Wales de Sud. Incendiile de vegetaţie au provocat decesul a patru persoane şi au distrus peste 400 de locuinţe de la începutul lunii noiembrie.
Viiturile au produs pagube de miliarde de dolari
Printre regiunile în care au fost consemnate cele mai multe viituri şi inundaţii catastrofale în acest an s-au numărat Mozambic, Zimbabwe, Malawi şi Madagascar, unde milioane de persoane au fost afectate şi peste o mie de decese au fost înregistrate în urma trecerii, în luna martie, a ciclonului tropical Idai care a produs pagube de peste 2 miliarde de dolari. Idai a fost urmat la scurt timp de ciclonul Kenneth, care a provocat cel puţin 38 de morţi în Mozambic.
Totodată, dezastrele naturale au afectat viaţa a aproximativ 110 milioane de persoane în China în primele trei trimestre ale anului 2019, cu 766 de decese şi 4,96 milioane de persoane relocate, potrivit Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă.
Inundaţii devastatoare au fost consemnate şi în Indonezia, unde cel puţin 107 persoane şi-au pierdut viaţa în provincia Papua, în martie.
În luna aprilie, în Iran, inundaţiile au provocat 76 de morţi şi pagube de circa 2 miliarde de euro, iar în Pakistan cel puţin 50 de persoane au decedat în urma viiturilor.
Şi Afganistan s-a numărat printre ţările cele mai afectate de inundaţii, ploile torenţiale şi viiturile produse la începutul anului în 23 de provincii fiind soldate cu moartea a cel puţin 247 de persoane şi rănirea altor câteva sute. În aceeaşi lună, peste 50 de persoane şi-au pierdut viaţa în regiunile din sudul şi estul Africii de Sud în urma ploilor torenţiale care au provocat inundaţii şi alunecări de teren, iar în Niger, de la începutul sezonului ploios, în iunie, inundaţiile s-au soldat cu 57 de morţi şi cu peste 130.000 de sinistraţi.
În luna august, ploile torenţiale şi inundaţiile au ucis 62 de persoane în Sudan.
În Thailanda, în luna septembrie, cel puţin 32 de persoane au decedat şi peste 23.000 au fost evacuate în urma inundaţiilor din nord-estul ţării, iar ploile torenţiale care au căzut în nordul Indiei în aceeaşi lună au lăsat în urmă 120 de morţi.
Taifunul Hagibis din luna octombrie, unul dintre cele mai puternice care au lovit Japonia în ultimii zeci de ani, s-a soldat 78 de morţi şi sute de răniţi.
Kenya a fost la rândul ei afectată de inundaţiile provocate de ploile torenţiale în urma cărora cel puţin 48 de persoane au murit.
La sfârşitul lunii octombrie, cel puţin 42 de persoane au decedat în urma unei alunecări de teren produsă pe versantul unei coline afectată de ploile torenţiale care au căzut în localitatea Bafoussam din vestul Camerunului.
Uraganul Dorian a provocat o ”tragedie istorică”
Un alt fenomen meteorologic ce a făcut ravagii în mai multe zone ale lumii în 2019 au fost tornadele. În luna martie, cel puţin 22 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unor tornade care au produs “pagube catastrofale” în statul Alabama din sud-estul Statelor Unite. De asemenea, în luna aprilie, 8 persoane au murit în timpul unor furtuni puternice şi tornade care au lovit Texas şi Louisiana.
Uraganul Dorian a făcut ravagii în luna septembrie în Bahamas, unde a provocat peste 60 decese, premierul ţării Hubert Minnis evocând o ”tragedie istorică” pentru arhipelagul din Caraibe lovit de rafale de vânt extrem de violente şi de valuri care au depăşit acoperişurile multor case. După ce a distrus Bahamas, Dorian şi-a făcut simţită prezenţa ulterior în Carolina de Nord şi Carolina de Sud unde a provocat pene de curent pe suprafeţe întinse, dar şi în Canada.
Administraţia Americană pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA) a enumerat uraganul Dorian printre evenimentele climatice semnificative recente, precizând că a fost ”cel mai puternic uragan care a afectat Bahamas din istorie”.
Serii de seisme devastatoare
În luna aprilie, un cutremur cu magnitudinea 6,3 produs în Filipine a provocat cel puţin 11 morţi, fiind cel mai puternic astfel de eveniment din ultimii ani care a afectat capitala ţării. De asemenea, la sfârşitul lunii octombrie, două seisme produse la interval de două zile în insula Mindanao din sudul Filipine au provocat moartea a 21 de persoane.
În luna mai, un seism cu magnitudinea 8 a făcut două victime şi a rănit câteva zeci de persoane în Peru şi Ecuador.
În luna iunie, 13 persoane au decedat, iar alte circa 200 au fost rănite în urma unui seism cu magnitudinea 6 produs în provincia Sichuan din sud-vestul Chinei.
În septembrie, un seism cu magnitudinea 5,2 produs în partea pakistaneză a provinciei Kashmir a ucis 37 de persoane, iar un alt seism, cu magnitudinea 6,5, care a zguduit Insulele Moluce din estul Indoneziei, a lăsat în urmă 30 de morţi şi 156 de răniţi. Cutremurul a fost urmat de zeci de replici. Tot în septembrie, 8 persoane au fost rănite uşor şi două moschei au fost avariate în urma unui seism cu magnitudinea de 5,7 produs în Istanbul, la două zile după ce un alt cutremur cu magnitudinea 4,6 a zguduit cel mai mare oraş din Turcia.
În aceeaşi lună, o serie de seisme a zguduit Albania provocând rănirea a cel puţin 108 persoane şi panică în rândul locuitorilor. Unul dintre aceste cutremure, cu o magnitudine de 5,8, a fost cel mai puternic seism produs în ultimele decenii în această ţară balcanică. Acesta a fost urmat de trei replici cu intensitatea de 5,1, 4,7 şi 4,8.
La scurt timp, în noiembrie, Albania a fost lovită de un cutremur violent, cu magnitudinea de 6,4, produs la primele ore ale zilei de 26 noiembrie, cel mai puternic înregistrat în aproape un secol în această regiune din Balcani. Seismul cu epicentrul în apropiere de Tirana s-a soldat cu 51 de morţi şi sute de răniţi. În timpul cutremurului, clădiri întregi s-au prăbuşit, prinzând victimele sub munţi de dărâmături. Mii de persoane au fost strămutate, 300 de locuinţe au fost distruse total, iar alte 8.000 parţial. Infrastructura a suferit daune severe în localităţile Thumane şi Durres, cele mai grav afectate.
Potrivit unui raport publicat în septembrie de Centrul de Monitorizare a Strămutărilor Interne (IDMC) de la Geneva, circa 7 milioane de persoane au fost strămutate din cauza condiţiilor meteorologice extreme în prima jumătate a anului 2019, unul dintre cei mai dezastruoşi ani în ceea ce priveşte acest tip de deplasări interne.
Material realizat cu sprijinul Agerpres.
