Premierul canadian Justin Trudeau a anunţat joi că mai multe surse din cadrul serviciilor de informaţii, inclusiv canadiene, afirmă că Boeingul 737, care s-a prăbuşit miercuri în apropiere de Teheran, a fost “doborât de o rachetă iraniană sol-aer”, probabil dintr-o eroare.
„Avem informaţii din surse multiple, în special ale aliaţilor noştri şi ale propriilor noastre servicii” care “indică faptul că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer iraniană. Aceasta nu s-a făcut poate intenţionat”, a declarat el într-o conferinţă de presă.
Cum făcuse şi în ajun, premierul canadian a estimat că aceste ultime evoluţii “întăresc necesitatea unei anchete aprofundate în acest caz”.
“Aşa cum am spus ieri, canadienii au întrebări care merită răspunsuri”, a insistat Trudeau, potrivit France Presse citată de Agerpres.
Catastrofa, care a provocat moartea a 176 de persoane, în majoritate iraniano-canadieni, a survenit la puţin timp după tiruri de rachete lansate de Teheran asupra unor baze utilizate de armata americană în Irak.
Fără a se arăta la fel de explicit, preşedintele american Donald Trump îşi exprimase puţin mai devreme “îndoielile” cu privire la ipoteza unei defecţiuni mecanice. “Am sentimentul că ceva teribil s-a petrecut”, declarase el, evocând o posibilă “eroare”.
Autorităţile iraniene afirmă, la rândul lor, că “zvonurile” potrivit cărora avionul companiei Ukraine Airlines International ar fi fost doborât de o rachetă “nu au niciun sens”.
Avionul de linie ucrainean decolase miercuri dimineaţa din Teheran în direcţia Kiev, prăbuşindu-se după două minute.
Circa 50 de experţi ucraineni au sosit joi la Teheran pentru a participa la anchetă şi, în special, la decriptarea cutiilor negre ale aparatului.
“La un moment dat, ei vor transmite cutiile negre, ideal ar fi companiei Boeing, dar dacă le dau Franţei sau unei alte ţări, va merge şi asta”, a afirmat Donald Trump.
O anume confuzie domneşte cu privire la soarta acestor cutii negre, cruciale pentru investigaţiile viitoare.
Miercuri, agenţia Mehr, apropiată ultraconservatorilor, a citat cuvintele lui Ali Abdezaleh, preşedintele Organizaţei Aviaţiei Civile Iraniene (CAO), potrivit cărora Iranul nu va preda cutiile negre americanilor.
Joi, Ministerul iranian al Transporturilor a respins “zvonurile referitoare la refuzul Iranului de a transmite cutiile negre SUA”.
Doar câteva ţări, între care SUA, dar şi Germania şi Franţa au capacităţile tehnice de a analiza cutiile negre.
Această catastrofă aeriană este cea mai sângeroasă în care sunt implicaţi canadieni după atentatul împotriva unui Boeing 747 al Air India în 1985, în care şi-au pierdut viaţa 268 de canadieni.
Ţară gazdă pentru o importantă diaspora iraniană, Canada a rupt relaţiile diplomatice cu Iranul în 2012, reproşând Republicii Islamice sprijinul pe care îl acordă guvernului Bashar al-Assad în Siria.
Kievul examinează diferite ipoteze de lucru, printre care un tir antiaerian cu rachetă, explozia unei bombe plasate la bord şi o coliziune cu o dronă.
Preşedintele Volodimir Zelenski a decretat joi o zi de doliu naţional, promiţând stabilirea adevărului asupra acestei tragedii.
Ucraina a cerut, de altfel, un “sprijin necondiţionat” din partea ONU pentru experţii său cu scopul ca ancheta să poată fi dusă până la capăt.
Potrivit unui raport de anchetă preliminar al aviaţiei civile iraniene, martori oculari ar fi raportat că un incendiu ar fi fost observat în avion.
CAO lasă să se înţeleagă că printre martorii incendiului figurează persoane la sol şi altele la bordul unui aparat care s-ar fi aflat deasupra Boeing-ului în momentul declanşării tragediei.
După această declanşare a focului din cauze încă nedeterminate, avionul şi-a schimbat direcţia şi, potrivit CAO, era “pe drum de întoarcere la aeroport” când s-a zdrobit într-un parc de agrement în apropiere de Shahriar, oraş situat la 20 km vest de Teheran.
Compania Boeing, afectată de un scandal legat de aparatele sale 737 MAX reţinute la sol de zece luni, a indicat că este “gata să ajute ancheta prin toate mijloacele necesare”.
