Eșecul sistemului de reciclare

Citește și

Montreal. Fără trotinete electrice în regim de autoservire în 2020

Orașul Montreal a decis să nu mai permită trotinetele electrice cu autoservire pe teritoriul său în 2020. Autorizația pentru bicicletele...

Epidemiile secolului XXI. Episodul 4: Ebola, una din cele mai virulente boli virale

În octombrie 2000, OMS a anunţat izbucnirea unei epidemii de febră hemoragică Ebola în districtul Gulu, Uganda. Ebola este una...

Nerefăcută, Bianca Andreescu se retrage de la încă un turneu

Bianca Andreescu a anunțat că nu va participa nici la turneul de la Doha, ea nefiind refăcută completă după...
Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Sistemul de reciclare din zona Montrealului este pe marginea prăpastiei. Și la fel este în multe părți ale lumii. Și asta pentru că reciclarea a fost clădită pe minciună.

Centrele de triere a deșeurilor se pregătesc să închidă, anunță La Presse. Cauza care a dus la situația asta: China și India nu mai vor să importe deșeuri din țările bogate, deci deșeurile nu au unde ajunge.

Întreg sistemul de reciclare a fost clădit pe o minciună. Niciodată Canada (dar, așa cum vom vedea mai jos, ea nu e singura țară în situația asta) nu a avut capacitatea de a gestiona așa cum trebuie materiile colectate în containerul verde de către canadieni. S-a preferat soluția, facilă, a trimiterii lor cu containerul, pe vapor, spre țări din Asia.

Și această soluție a fost folosită de toate țările bogate. Până când țările asiatice s-au săturat de „gunoiul” occidental.

Dacă vrem să fim onești, cetățeanul occidental și-a hrănit prin sistemul de reciclare imaginea unui om responsabil, atent la problemele de mediu, dornic să facă mai multe pentru planetă. Dar el nu s-a stresat niciodată unde ajunge ceea ce a colectat, nu l-a durut că poluează în altă parte. A pus ambalaje în coșul verde de lângă casă? A pus! Asta era tot ce conta.

Ceea ce trebuie să realizăm este că așa numita reciclare azi este de fapt o soluție pentru a scapa de gunoaiele produse de supra-consumul care a lovit America de Nord și restul lumii civilizate după anii ’70.

Țările asiatice au luat decizia radicală de a nu mai accepta containerele occidentale și pentru că s-au săturat de colecta deficitară, contaminată. Și pentru că au început să supra-consume la rândul lor și „să recicleze” suficient pentru a-și alimenta singure industria reciclării.

Mult, repede și prost. Reciclarea în Montreal

Centrele de triere din zona Montrealului plătesc prost și primesc mai multe deșeuri decât pot procesa. Trierea se face foarte mult manual. Pachetele sunt „aranjate” să arate bine la suprafață, dar înauntru lor, în afară de hârtie, se află sticlă sau metal.

Dacă doriți să vedeți cam cum arată infernul dintr-un astfel de centru, un reporter de la Journal de Montreal a lucrat, incognito, șase zile într-unul. Povestea lui o găsiți aici.

Guvernul provincial din Quebec a anunțat un buget de 20 de milioane de dolari, împărțit pe cinci ani, pentru a susține centrele de triere. În 2018, Ville de Montreal a dat 28 de milioane de dolari pentru a evita închiderea centrului de triere Saint-Michel.

Toate aceste fonduri sunt insuficiente pentru a menține aceste instalații în viață.

Pentru că reciclarea asemenea instalațiilor de energie eoliană, este nerentabilă economic în această formă. De la 150$ pe tonă de hârtie și carton reciclată, prețul pe care-l oferă acum piața a scăzut la 17$/tonă. Și tendința e în jos.

Deși se culcă liniștiți că au salvat planeta, quebechezii reciclează extrem de prost. Se aruncă în pubelele pentru materiale recilabile până și pamperși.

Aproape 11,5% din materialele reciclate în Quebec sunt respinse de centrele de triere și ajung direct la groapa de gunoi.

Și asta în condițiile în care doar 54% din materiile reciclabile ajung să fie reciclate în provincie. Dacă acest procent ar crește la 70%, obiectivul guvernului provincial, realizăm că provincia ar muri sufocată sub un munte de materiale reciclabile.

Cea mai mare problemă o reprezintă contaminarea materialelor și colectarea lor neselectivă. Și asta e valabil mai ales cu hârtia și sticla. Sticla se poate sparge în mașinile de colectare, cioburile intră în hârtie și dintr-o dată nici sticla, nici hârtia nu mai pot fi reciclate.

Quebec și Montreal în special s-au concentrat pe cantitate, nu pe calitate.

Spre comparație, situația cea mai fericită în Canada este cea din provincia Columbia Britanică.

Această povincie nu exportă materiale plastice deoarece toate materialele plastice au fost reciclate în provincie în ultimii trei ani, parțial datorită faptului că Recycle BC a garantat o ofertă de materiale plastice unei întreprinderi locale. Acest lucru a permis unei companii, Merlin Plastics, să investească în tehnologii care i-au ajutat să genereze produse din plastic de a doua generație, care sunt vandabile.

Hârtia colectată poate fi vândută în afara Canadei pentru că e mai puțin contaminată, deoarece jumătate din orașele din provincie solicită rezidenților săi să separe hârtia de sticlă, metale și plastic pentru a evita contaminarea ei.

Canada nu e un caz unic. A fost o vreme când Statele Unite trimiteau spre China 4.000 de containere de materiale reciclabile pe zi. Azi, presa raportează că orașe întregi din Statele Unite au început să ducă la groapa de gunoi ceea ce reciclează. Și asta va face și Montreal, chiar dacă administrația Plante spune că nu, dacă se va ajunge la închiderea centrelor de triere. Pur și simplu, în acest moment, orașul nu are alternativă.

Un moment de cotitură

Această criză ar trebui să fie un moment de cotitură. Sistemul actual de reciclare, așa cum arată acum, nu poate continua. E mort și ținut în viață de aparate, chiar dacă ne e greu să recunoaștem că 50 de ani ne-am furat singuri căciula.

O colectare mai selectivă (o pubelă specială pentru sticlă, una pentru metal, una pentru hârtie, una pentru plastic) este un pas, dar nu suficient și este și greu de pus rapid în practică într-un oraș mare, cum e Montrealul.

Dar nu doar cetățenii trebuie să se preocupe de reciclare, ci și companiile.

Legislația ar trebui schimbată pentru a reglementa industria ambalajelor. E total iresponsabil pentru mediu să pui, de exemplu, o mică sticlă de parfum în ditamai cutia de carton, doar pentru că studiile arată că așa dai impresia consumatorului că merită să arunce banii pe produsul tău.

Photo by Steven Penton

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Sfârșit de vis pentru Team România la turneul de hochei de la Quebec

Sfârșit de vis pentru hocheiștii de la „Team România”, care au pierdut semifinala disputată contra celor de la Titans...

Simona Halep, campioană la Dubai, după un meci nebun

Simona Halep a câștigat turneul WTA de la Dubai după ce a trecut în finală de Elena Rybakina, din Kazahstan. A fost un meci nebun,...

Simona Halep s-a retras din turneul de la Doha

Simona Halep, numărul doi mondial, s-a retras din turneul WTA de la Doha, dotat cu premii totale de 2.939.695 dolari, care va începe luni,...

Team România, în semifinalele turneului de hochei de la Quebec

Echipa de hochei „Team România” s-a calificat în semifinalele turneului de hochei „Québec International Pee-Wee”, care are loc în aceste zile în Ville de...

Simona Halep, 27 de controale anti-doping în 2019

Simona Halep, în prezent numărul 2 WTA, a fost supusă de 27 de ori unor teste antidoping organizate de Federaţia internaţională de tenis (ITF)...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -